Români răniţi în sudul Afganistanului

Militarii români din Afganis­tan au fost din nou ţintele insurgenţilor. Un dispozitiv exploziv improvizat a sărit ieri în aer sub un transportor în care se aflau cinci români. Trei militari au ajuns la spital.

Risc - NATO se confruntå cu o serie de probleme În teatrele de operaţiuni

Militarii români din Afganis­tan au fost din nou ţintele insurgenţilor. Un dispozitiv exploziv improvizat a sărit ieri în aer sub un transportor în care se aflau cinci români. Trei militari au ajuns la spital.

Cei trei militari sunt din Ga­laţi, de la Batalionul 300 Infanterie “Sfântul Andrei” (din cadrul ISAF – Forţele Internaţionale pentru Securitate şi Asis­tenţă), dislocat la Qalat, în Af­ganistan, din ianuarie 2008.

Caporalii Gheorghe Văsluianu (35 de ani) şi Dan Hamza (37 de ani) şi plutonierul Mihai Sburghea (39 de ani) se aflau în primul transportor amfibiu blindat dintr-un convoi de TAB-uri, când au trecut cu roata din dreapta peste un dispozitiv exploziv improvizat. Incidentul s-a petrecut în zorii zilei de ieri, la 5:00, ora Ro­m­â­niei, în apropiere de Qalat, în timp ce convoiul se afla într-o misiune de patrulare pe autostrada care face legătura cu oraşul Kandahar. În urma exploziei, Văsluianu şi Hamza s-au ales cu zgârieturi pe faţă, iar Sburghea a suferit o fractură la bra­ţul drept.

NU RENUNŢĂ. Potrivit purtătorului de cuvânt al Batalionului 300 Infanterie, maiorul Corneliu Pavel, militarii au fost transportaţi de urgenţă la spitalul din Kandahar. Ieri după-amiază, doi dintre răniţi au fost externaţi, pentru că rănile lor erau superficiale. Surse din cadrul Ministerului român al Apărării nu excludeau posibilitatea ca cel de-al treilea rănit să fie transferat la spitalul Ramstein din Germania în cazul în care starea sa de sănătate s-ar fi înrăutăţit. Militari cu experienţă – toţi trei au mai partici­pat la misiuni în teatre de operaţiuni – Văsluianu, Hamza şi Sburghea îşi doresc să rămână în Afganistan până la sfârşitul misiunii batalionului din care fac parte. “Sunt militari profesionişti. Experienţa lor militară a fost dobândită pe parcursul a aproape zece ani”, a explicat maiorul Pavel.

Cei aproximativ 480 de infanterişti gălăţeni, între care şapte femei, au preluat în ianuarie 2008, de la Batalionul 33 Vânători de Munte din Curtea de Argeş, misiunile de sprijinire a armatei şi a po­liţiei afgane, de cercetare şi patrulare şi de asistenţă umanitară. Ei participă şi la unele proiecte de dezvoltare iniţiate de Echipa de Reconstrucţie Provincială din Zabul. Mi­siunea principală a trupelor române constă în asigurarea securităţii auto­străzii dintre Kabul şi Kandahar, principala cale de transport a ţării, care este vizată de atacuri ale insurgenţilor. Batalionul 300 Infanterie Mecanizată “Sfântul Andrei” se află la a doua misiune în Afga­nistan, cea dintâi fiind efectuată în pe­rioada ianuarie-iulie 2005. Atunci, bata­lionul de manevră a avut parte de un eveniment tragic, când sublocotenentul Narcis Şonei a murit în mi­siune, aminteşte Rompres.

NATO, în impas

Atacurile la adresa forţelor coaliţiei din Afganistan se ţin lanţ de doi ani încoace. Câteva ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice s-au declarat nemulţumite de intensificarea violenţelor şi au promis că vor retrage sprijinul aliaţilor importanţi din NATO. În sânul alianţei există tot mai multe semnale că Afganistanul se află “într-un moment critic”. De altfel, comandantul forţelor NATO, generalul american John Craddock, a declarat în timpul unei audieri în Comisia pentru Politică Externă a

Senatului SUA că “reticenţa ma­nifestată de statele europene membre NATO faţă de asumarea unui rol mai activ în campania de combatere a insurgenţei talibane periclitează viaţa militarilor mobilizaţi în Afganistan”. Pentru a se proteja de escaladarea vio­lenţelor din sudul Afganistanului, Germania, Italia şi Spania au ridicat tonul după ce Washingtonul a cerut imperativ NATO să suplimenteze trupele din Afganistan. În timp ce SUA s-au mai angajat cu alţi 3.200 de militari, NATO ar urma să trimită pe frontul afgan încă 7.500 de oameni. SUA sunt nemulţumite şi de răspunsul îndrăzneţ al Canadei, care a promis că-şi va retrage trupele dacă NATO nu trimite întăriri în sudul Afga­nistanului. Germania a decis luna trecută să mobilizeze în nordul Afganistanului o forţă de intervenţie rapidă, dar a refuzat să participe la operaţiunile din sudul ţării, marcat de violenţe şi de luptele cele mai dure. Parisul şi-a asumat “angajamentul pe termen lung” privind misiunea din Afganistan – o încercare mai mult decât evidentă a preşedintelui Nicolas Sarkozy de a recâştiga inima americanilor. (A.A.)