Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lângă Vancouver, la vreo 15 minute de Aeroportul Richmond din Columbia Britanică, se află Steveston Village, o aşezare de pescari, în care călătorul înfometat nu se aşteaptă să găsească ceva deosebit în afară de peşte. Totuşi, în locul eternelor gogoşi ori hamburgeri, o firmă la intrarea unui magazin anunţă: Pâine de ţară românească. În vitrină, se lăfăie nişte pâini mari şi lungi.
Despre brutăria lui Nick Constantin a relatat miercuri cotidianul american USA Today. Locul nu arată ca magazinele obişnuite de peste ocean, aici nu sunt covrigi "bagel", pateuri, gogoşi americane (donut/doughnut) ori fursecuri şi nici unt, gem sau cafea. Doar pâine. În prăvălia sa, care are o faţadă mare din lemn natur, Nick face de toate: este proprietar, brutar, personal de servire şi vânzător. Dar mai mult ca toate, el e stăpânul marelui cuptor pe lemne aflat în partea din spate a prăvăliei. Aici coace nişte pâini mari de un kilogram, de culoare auriu închis şi care amintesc de vremuri apuse. Preţul: 10 dolari canadieni bucata. Singura concesie pe care Nick a făcut-o gusturilor moderne este mini-pâinea de un sfert de kilogram, pe care o vinde la preţul de 5 dolari canadieni. Brutarul recunoaşte că ar putea adăuga mai multă diversitate, să aducă poate nişte mese şi un aparat de cafea. Probabil să facă şi pizza, că doar a avut pizzerie, în cuptorul său de cărămidă. Dar lui îi place să facă pâine, pâine pe vatră.
"Lumea spune fie că am o adevărată pasiune pentru a face asta, fie că sunt puţin cam nebun", i-a spus Nick reporterului de la USA Today.
Unii se întreabă cum poate merge o afacere bazată numai pe vânzarea pâinii în vremurile noastre. Ar putea fi o atracţie turistică. Dar câţi excursionişti de o zi acceptă să meargă cu o ditamai pâinea într-o mână şi un tricou cu Vancouver în cealaltă? Totuşi, Nick spune că o dată a vândut şi 200 de pâini într-o zi. Dar în altă zi , doar două, adaugă el. Brutăria lui e destul de departe de traseul principal, astfel încât Jocurile Olimpice de Iarnă nu au prea influenţat vânzările. "Cuptorul e destul de mare. Aş putea coace şi 100 de pâini o dată. Aş putea coace toată ziua. Dar câte pot vinde?", se întreabă el.
Nick şi-a făcut un site, www.Romaniabread.com, în care povestea începe aşa: "Din inima bătrânei Europe provine un meşteşug străvechi, cu rădăcini în timp, din Egipt, prin Iudeea, Fenicia şi Mesopotamia, adus de legiunile romane în fertilele câmpii ale Dunării". Semnează: brutarul şi zidarul Nicolae.
Citește pe Antena3.ro
