Românii din Irlanda izgoniţi de rasişti primesc alte locuiţe

Peste o sută de români din Irlanda, care au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele din cauza atacurilor violente ale unor grupuri extremiste, vor primi, temporar, alte locuinţe din partea Guvernului irlandez.

Ministrul Dezvoltării Sociale, Margaret Ritchie, a declarat că aproximativ 20 de familii de români, care s-au refugiat peste noapte într-o biserică de teama atacurilor rasiste, vor beneficia temporar de locuiţe de urgenţă, în sudul Belfastului, puse la dispoziţia lor de către autorităţile irlandeze, scrie BBC online.

"Nu dorm de-o săptămână. Ne-ajunge!", a declarat Maria Feteche, una dintre victimele atacurilor rasiste. O altă româncă a declarat că s-a temut că atacatorii îi vor ucide familia şi spune că ar vrea să se întoarcă în România.

Majoritatea românilor care şi-au părăsit locuinţele din Belfast de teama rasiştilor sunt de etnie romă.

CULTURA INTOLERANŢEI
Atât premierul britanic, Gordon Brown, cât şi ministrul pentru Irlanda de Nord, Peter Robinson, precum şi alte autorităţi nord-irlandeze, au condamnat atacurile rasiste, ca fiind "deplorabile", "înspăimântătoare" şi "un episod foarte ruşinos" pentru ţară.  

BBC News Online a analizat problema rasismului din provincia britanică, după atacurile din Belfast, constatând în primul rând că infracţiunile cu tentă rasială au crescut îngrijorător până în anul 2008. Tendinţa poate fi explicată prin creşterea populaţiei etnice minoritare, în paralel cu creşterea numărului de imigranţi către Irlanda de Nord după încheierea armistiţiilor paramilitare şi a aderării ţărilor central şi est-europene la Uniunea Europeană. BBC afirmă că ar putea fi vorba şi despre faptul că moştenirea conflictului sectar nord-irlandez este o "cultură a intoleranţei", care duce la violenţă împotriva persoanelor nu doar de o altă religie, ci şi cu un istoric etnic diferit.

SUB LUPA PRESEI
BBC News Online examinează problema rasismului din provincia britanică a Irlandei de Nord, în urma atacurilor rasiste care au determinat peste 100 de români să-şi părăsească locuinţele din Belfast.

În 1996, când poliţia din Irlanda de Nord a început să înregistreze infracţiunile motivate rasial, au existat doar 41 de incidente. În 2008, numărul acestora se ridica la aproape 1.000. Într-o anumită măsură, această tendinţă poate fi explicată printr-o creştere a populaţiei etnice minoritare. De asemenea, a existat o creştere a numărului de imigranţi către Irlanda de Nord în urma armistiţiilor paramilitare şi a aderării statelor din Europa Centrală şi de Est la Uniunea Europeană.

Neil Jarman, de la Institutul de cercetare a conflictelor din Belfast, a făcut mai multe studii despre rasism în Irlanda de Nord. În cazul atacurilor rasiste recente, el a înţeles că este vorba despre români de etnie romă, romii fiind un grup care se confruntă cu probleme de discriminare în întreaga Europă. În plus, grupul atacat recent trăia în sudul Belfastului, o zonă unde a fost raportat cel mai mare număr de incidente rasiste anul trecut (169), iar în aprilie, ungari, lituanieni, slovaci şi polonezi fuseseră supuşi la intimidări pentru a părăsi regiunea. În trecut, grupările paramilitare loialiste au fost învinuite pentru organizarea de atacuri rasiste. Jarman şi-a exprimat însă opinia că, deşi unele elemente loialiste sunt asociate cu neonaziştii, grupările paramilitare nu ar fi fost totuşi implicate în recentele atacuri.