Romanii din Serbia si lupta electorala

Romanii din Serbia s-au intalnit la sfarsitul saptamanii trecute ca sa isi aleaga noi conducatori si sa se organizeze intr-un for reprezentativ pentru minoritatea romana din fosta tara iugoslava. Adunarea extraordinara de sambata trecuta si intalnirea de marti a noului consiliu ales n-au decurs insa fara probleme.

Romanii din Serbia s-au gandit sa se adune si sa se constituie intr-o noua organizatie care sa fie, in sfarsit, considerata reprezentativa pentru minoritate si de catre autoritatile romane si de catre cele sarbesti. Ei erau deja adunati si se constituisera la sfarsitul lui 2002 intr-o adunare electorala si alesesera un Consiliu National al Minoritatii Romane din Serbia. Dar incercarea de a aduce toate organizatiile si fundatiile romanesti sub aceeasi umbrela a esuat atunci. O parte dintre organizatii s-au retras. Consiliul s-a constituit, au fost alesi niste oameni, dar Guvernul romanesc le-a comunicat ca nu-l poate recunoaste ca reprezentativ. Pentru ca nu reprezinta intreaga minoritate. Consiliul National ar fi trebuit sa fie o institutie care sa reprezinte minoritatea nationala si interesele ei culturale, educationale si de utilizare oficiala a limbii romane.

VOT NOU FARA TIMOC. Asa ca romanii din Serbia au negociat si au decis sa se mai vada o data si sa incerce sa ajunga toti sub aceeasi conducere. Pentru vot s-a stabilit ziua de sambata, 4 septembrie 2004. La Adunarea Extraordinara au venit 255 de oameni. Ar fi trebuit sa fie mai multi, dar au fost probleme. Cu cateva zile inainte, una dintre organizatiile romanilor din Timoc, din sudul Dunarii, a anuntat ca nu va participa la adunarea de la Varset, in Voivodina: denumirea in limba sarba a consiliului ii deranja. Romanii din Timoc au spus ca vor sa faca un Consiliu National al Valahilor, care sa se uneasca ulterior cu cel al Romanilor.

ZIUA CEA MARE. Sambata, romanii s-au intalnit fara vlahi. Dar, desi se convenise ca toti candidatii la Consiliul National sa candideze pe o singura lista, romanii din diversele formatiuni nu s-au inteles. Au fost pana la urma doua liste.

Pe prima, numita lista A, au candidat fostii membri ai Consiliului National. Pe a doua, lista B, s-au gasit membri ai Comunitatii Romanilor din Serbia, ai Aliantei Romanilor din Voivodina si ai Miscarii Democrate a Romanilor din Serbia. La Adunarea Extraordinara au luat parte 255 de romani care au votat. Consiliul National care acum se doreste a fi reprezentativ pentru intreaga minoritate romana din Serbia, este impartit in doua. Lista B a castigat la 4 voturi diferenta. A fost votata de 128 de electori. Ea il are in frunte pe Nicolae Gaita, prim-vicepresedintele Comunitatii Romanilor din Serbia si a obtinut astfel 11 locuri din 21 in Consiliul National. Cei de pe Lista A au obtinut restul de 10 locuri in consiliu. Romanii din sudul Dunarii sunt slab reprezentati in consiliu: doar 4 membri care trebuie sa afirme drepturile a 400.000 de oameni.

STAMPILA BUCLUCASA. Nemultumiti ca nu le-a fost inmanata, cu 7 zile inainte, o invitatie in scris, care sa contina ordinea de zi si materialele propuse, membrii din conducerea fostului Consiliu National, cei 10 de pe lista A, au parasit sedinta si au refuzat sa predea stampila consiliului.

Totusi, membrii grupului care s-a retras spun ca nu vor renunta la pozitia lor in consiliu pentru a nu compromite organizatia romanilor, care e, in sfarsit, reprezentativa. Restul de 11 membri ramasi s-au apucat de treaba: au desfiintat organele fostului Consiliu National, l-au ales pe Dimitrie Craciunovici in fruntea Presedintiei si pe Ion Cizmas, presedintele Executivului. Bineinteles, s-a trecut la scoaterea vechii stampile in afara legii printr-o hotarare, si a fost adoptata o alta hotarare de confectionare a unei alte stampile.

TIMOCUL

Problema romanilor de la sud de Dunare este istorica si complexa, spune fostul vicepresedinte al consiliului, Traian Pancaricean. Romanii din sudul Dunarii se numesc "vlasi" in limba sarba. Adica valahi. Cei din nordul Dunarii, din Banatul sarbesc, ii considera tot romani, "rumani" in limba sarba. De la traducerea in limba sarba, aici a pornit toata galceava.

La recensamantul de acum doi ani, pe Valea Timocului s-au declarat doar 2.500 de romani si 40.000 de "vlasi". Autoritatile sarbe nu-i considera pe valahi romani. Si de aici, probleme mult mai grave decat cele lingvistice.

Romanii din Timoc nu sunt multumiti ca romanii din Banat incearca sa deschida un teatru, iar ei, in Timoc, nu au nici macar o ora de limba romana in scoala. Pentru ca nu sunt considerati romani de catre autoritatile sarbesti.