Ron Arad e mort

Cazul pilotului israelian de origine română, Ron Arad, capturat de libanezi şi căutat de cele mai mari agenţii şi servicii secrete din lumea întreagă timp de 23 de ani, este rezolvat. Cel puţin aşa pretinde un jurnalist israelian specializat în chestiuni de spionaj, de la Yediot Ahronot.

Ronan Bergman scrie în noua sa carte că Ron Arad a murit în anii '90. El citează concluziile unei comisii militare, din în 2005, care a investigat cazul şi care nu au fost date nici acum publicităţii. Premierul israelian de-atunci, Ariel Sharon, a refuzat să facă acest lucru, iar cei care i-au succedat, premierii Ehud Olmert şi Benjamin Netanyahu au procedat la fel. Bergman mai dezvăluie că a reuşit să primească concluziile comisiei despre cazul Arad, după ce a ameninţat că se va adresa cu o plângere Curţii Supreme israeliene.


AMPLOARE INTERNAŢIONALĂ
În 1986, în data de 16 octombrie, un avion de luptă Phantom era lovit deasupra Libanului. Pilotul a putut fi salvat de israelieni, dar colegul lui, nu, fiind dat dispărut. Numele lui era Ron Arad, iar cazul său a căpătat dimensiuni internaţionale, fiind considerat unul dintre cele mai mari mistere din Orientul Mijlociu. De el s-au ocupat nu numai de guvernele israeliene care s-au succedat la putere în 23 de ani cât a trecut de-atunci, ci şi Consiliul de Securitate al ONU şi Statele Unite şi chiar serviciile secrete din fosta RDG şi din actuala Germanie.
Din toate investigaţiile s-a aflat că Ron Arad fusese capturat de către miliţiile libaneze shiite din Mişcarea Amal, care au cerut în mod deschis guvernului israelian o recompensă financiară, arme şi schimb de prizonieri pentru eliberarea ostaticului israelian. Arad fusese răpit chiar de şeful securităţii mişcării libaneze, Mustrafa Dirani, care l-a dus în Valea Bekaa, unde l-a ascuns, iar după un an, Dirani a părăsit Amal şi s-a alăturat mişcării Hezbollah, luându-l şi pe Arad cu el. O înregistrare video din 1987 arată că atunci Arad era în viaţă. În anul următor, pilotul israelian, care era păzit de clanul Shukur, în satul Nabi Shith, din Valea Bekaa, a fost abandonat acolo după un raid israelian, când clanul a fugit. Când s-a reîntors a doua zi dimineaţă, Arad dispăruse.

Dirani, care fusese capturat de comandourile israeliene din sudul Libanului în 1994, le-a povestit anchetatorilor că aflase de la un lider al Gărzilor Revoluţionare ale Iranului că Arad fusese capturat de miliţiile iraniene şi dus la Teheran. Mişcarea Hebollah din Beirut a confirmat, ulterior, informaţia.
TĂRGURI SECRETE
Cazul lui Arad a ajuns, în 1989, în mâna unui negociator german din Berlin, Wolfgang Vogel, în spatele afacerii fiind implicate fosta poliţie secretă est-germană, STASI, precum şi KGB-ul sovietic. În data de 28 mai, Vogel pleacă împreună cu soţia lui la Tel Aviv, în vizită oficială, la invitaţia Ministerului de Externe israelian. Vogel a semnat, în numele Germaniei de Est, cu un avocat desemnat de guvernul israelian pentru negocieri, un acord prin care Arad urma să fie dat la schimb cu un spion KGB. Din păcate, afacerea, care începuse sub bune auspici, a eşuat, pentru că, între timp, picase Zidul Berlinului, care a pus capăt regimului est-german.

Dar şi noua Germanie reunificată s-a arătat interesată de cazul lui Arad. O oficialitate a Cancelariei germane, Bernd Schmidbauer, a negociat cu ambasadorul iranian Husein Musavian, care dăduse de înţeles că ar putea asigura eliberarea lui Arad. Dar, din nou, târgul eşuează, în 1995, când justiţia germană a condamnat la închisoare pe viaţă un spion iranian, acuzat de implicare în asasinarea a trei politicieni iranieni exilaţi, în restaurantul Mykonos din Berlin, în 1992.

În 2004, serviciile secrete germane BND au mediat un alt târg, de schimb de prizonieri între Hezbollah şi Israel. Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, şi-a pregătit oamenii să-l caute pe Arad, în Valea Bekaa şi să-l găsească viu sau mort. Oamenii au făcut şi săpături în câteva locuri unde se credea că fusese Arad şi, la începutul anului 2005, au predat BND un sac cu oase pretinzând că sunt ale pilotului israelian dispărut. La Tel Aviv s-au făcut teste ADN, din care, oficial, s-a spus însă că nu rezultă că e vorba despre rămăşiţele lui Ron Arad.


RECONSTITUIREA
Fostul şef al serviciilor secrete militare israeliene, generalul-maior Aharon Zeevi-Farkash, şi-a înfiinţat, în 2006, după 30 de ani de activitate în armată, o companie privată de securitate. Ultimul caz la care lucrase fusese al lui Ron Arad. Zeevi colaborase mult cu BND-ul german şi avea la dispoziţie toate documentele legate de caz. A trimis trei dintre cei mai experimentaţi agenţi în căutarea pilotului dispărut. Ei au reconstituit istoria răpirii lui Arad. Din toate datele revizuite, precum şi din raportul secret al comisiei militare de anchetă, care e în continuare "clasificat", reiese că Arad a murit cândva între 1993 şi 1997. Din 1995, nu mai există nici un semn că ar mai fi fost în viaţă. Şi membri ai Hezbollah-ului care au fost interogaţi despre caz au afirmat că Arad ar fi murit în această perioadă, în Valea Bekaa, unde miliţiile libaneze i-au îngropat cadavrul. Cea mai probabilă versiune despre moartea lui este că Arad s-ar fi îmbolnăvit când era în captivitate la Teheran şi că miliţiile iraniene l-au readus în Bekaa, nemaifiind interesate să-l mai ţină.


JUSTIFICĂRI
Decizia guvernului israelian de a nu da publicităţii rezultatele anchetei comisiei militare ar avea justificare din punctul de vedere al Israelului, afirmă ziaristul israelian. El spune că, în armată, funcţionează principiul potrivit căruia nici un soldat evreu să nu fie lăsat pe teritoriul duşman, fie viu, fie mort. Or, în cazul lui Arad, nu s-a găsit nici cadavrul, nici mormântul, iar autorităţile nu puteau să-l declare mort în lipsa acestor dovezi, care se cereau a fi certe.

Nici văduva lui Arad, Tami, care a aflat de existenţa raportului, nu renunţă la ideea că soţul ei este în viaţă, până când nu va avea dovada clară, prin teste genetice, că a murit. Acum 25 de ani, ea şi Ron începuseră să construiască o casă, pentru ei şi fiica lor, Yuval, în sătucul Givat Ela din nordul Israelului. Tami a terminat-o între timp, dar spune că nu se va muta în ea până când Ron nu se va întoarce.