Rromii imigranti

Primaria din Cordoba a trebuit sa dea socoteala pentru ca a alungat 100 de romani de etnie rroma dintr-o tabara de la marginea orasului. Oficialii spanioli sunt criticati de societatea civila pentru rasism.

TABARA. 100 de romani de etnie rroma dau dureri de cap spaniolilor din capitala andaluza.

Primaria din Cordoba, Spania, a fost pusa la colt de catre organizatiile nonguvernamentale care se ocupa cu apararea drepturilor omului pentru ca a ras o tabara de imigranti romani de etnie rroma.

Scandalul iscat de situatia a aproximativ 100 de imigrati care se ascundeau prin ruine de frica politiei i-a stricat vacanta de Sarbatori directorului adjunct serviciului de Participare Publica si Cooperare al primariei din Cordoba, Ines Fontiveros.

Oficialul a trebuit sa dea socoteala societatii civile si presei spaniole pentru ca modul in care a actionat primaria nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor societatii civile si, cu atat mai putin, la asteptarile a mai mult de 70 de romani. Cei 70 au fost mutati pe 29 decembrie din tabara pe care si-o asezasera la marginea orasului intr-un camping municipal, unde mai locuiau alti 36 de romani. Dupa sase zile, au fost dati afara, pentru ca primaria nu facea fata costurilor sederii a 100 de oameni, adica 400 de euro pe zi.

RROMIII. "Romanii acestia nu vin sa munceasca si trebuie sa gasim o metoda prin care ei sa plece din Cordoba de buna-voie", declara primarul Rosa Aguilar in luna octombrie. Afirmatia e sustinuta si de Fontiveros. "Cred ca primul lucru pe care trebuie sa-l luam in considerare este ca vorbim de un grup de oameni mai special, romanii de etnie rroma, care traieste din mila altora, si nu despre cei care vin sa munceasca in agricultura. Tinand cont de conditia lor de nomazi, le-am facilitat sederea doar pentru cateva zile, pentru ca stiam ca o sa plece repede", a declarat reprezentantul primariei ziarului spaniol ABC. Pe de alta parte, ea a promis ca , tocmai pentru ca s-au inselat si pentru ca imigrantii au ramas, primaria le va facilita accesul la locuri de munca, sistemul sanitar si li se va preda limba spaniola.

NICI O GRABA. Totusi, masurile nu vor fi luate cu maxima urgenta, a mai spus Fontiveros. Membrii administratiei trebuie sa analizeze situatia cu grija, apoi sa puna la punct un proiect global pentru ca "vor veni si mai multi". Fontiveros a mai precizat ca atunci cand au fost mutati in camping toti adultii au semnat un contract prin care se obligau sa nu-si foloseasca copiii la cersit. Contractele au fost incalcate in fiecare zi.

Delegatul Guvernului andaluz, Antonio Márquez, a declarat ca la inceputul lui 2005 vor fi acordate noi subventii pentru administratiile regiunilor autonome, special pentru a aborda fenomenul imigratiei.

"Dar realitatea este diferita, pentru ca este absurd ca atunci cand sosesc 100 de romani sa cerem consiliului local sa ne dea bani ca sa le satisfacem necesitatile", a spus Fontiveros.

Mai mult, reprezentantul Primariei Cordoba a spus ca se va apela la Guvernul regiunii pentru a finanta un studiu despre motivele pentru care romanii de etnie rroma sunt persecutati in tara de origine. "Cine stie, poate ca trebuie sa facem presiuni asupra Guvernului Romaniei, care se lupta sa se integreze in Uniunea Europeana, ca sa imbunatateasca conditiile de viata ale acestor oameni", a spus Fontiveros.

NAPASTUITII DIN RUINELE PARASITE

Romanii de etnie rroma s-au adapostit in cladiri parasite si ruinele unui supermarket. Reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale au povestit presei spaniole ca au descoperit mai multe familii de romani in ruine. Ei au reprosat autoritatilor locale lipsa de preocupare, rigiditatea si agresivitatea fata de imigrantii fara acoperis. "Le este foarte frica, resping pe toti cei care se apropie de ei, si, de aceea, dorm pe unde pot, apoi ies pe strada si se raspandesc pentru ca politia sa nu afle unde si-au gasit adapost", a declarat cotidianului ABC un reprezentant al unei organizatii nonguvernamentale. Organizatiile care lupta pentru drepturile omului au trimis un memoriu autoritatilor locale, in care cer organizarea unor facilitati de urgenta si un plan de actiune pentru cazuri precum cel al romanilor.

LASATI UN MESAJ!

Daca aveti mesaje pentru rudele din strainatate sau pentru cele din tara, asteptam e-mail-urile dumneavoastra la adresele anamaria.luca@jurnalul.ro, costin.anghel@jurnalul.ro sau diaspora@jurnalul.ro