Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înăsprirea legislației este o dovadă în plus a faptului că Rusia este determinată să eradice ceea ce consideră a fi valorile liberale occidentale. Noul act legislativ a intrat în vigoare, de altfel, în aceeași săptămână în care Parlamentul rus a trimis pe biroul lui Putin un proiect de lege ce extinde interdicția asupra „propagandei LGBT”.
În ceață, în mod deliberat
Legea din 2012 privind entitățile străine, adoptată după un val de proteste publice la adresa revenirii lui Putin la președinție, a impus organizațiilor care sunt implicate în activități politice și primesc finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini” și să respecte reguli și restricții draconice.
De atunci, această lege a fost actualizată treptat, devenind coloana vertebrală a unui control tot mai strâns asupra societății civile din Rusia, în ultimul deceniu. Începând de ieri, raza de acțiune a acestei legislații a fost extinsă pentru a include nu numai persoanele sau organizațiile care primesc finanțare din străinătate, ci și pe cele care „au primit sprijin și (sau) se află sub influență străină”.
O lectură suplimentară a legii nu oferă însă prea multe clarificări. „Sprijinul” din partea unor surse străine este definit nu doar ca fiind financiar, ci și „organizatoric și metodologic sau ajutor științific și tehnic”. La rândul său, termenul „influența” poate fi interpretat, conform legii, ca „exercitarea unei influențe asupra unei persoane prin constrângere, persuasiune sau alte mijloace”.
Aceasta este și ideea, spune Konstantin Von Eggert, un jurnalist rus independent, care trăiește în prezent în Lituania. Legile de acest gen, care alcătuiesc ceea ce el numește „sistemul represiv al lui Putin”, sunt concepute în linii mari pentru a fi vagi și aplicate selectiv, astfel încât „să sperie și să paralizeze”, mai susține jurnalistul, citat de CNN.
„Dacă legile sunt aplicate în mod generalizat, s-ar putea să îți dai seama destul de repede cum să dejoci sistemul. Dacă acestea sunt aplicate la întâmplare sau cu ușurință, nu se știe”, afirmă el.
Andrei Soldatov, un alt jurnalist rus aflat în exil, cunoscut pentru munca sa de investigație asupra serviciilor de securitate rusești, spune că acest lucru face parte dintr-o campanie de represiune, corelată direct cu înfrângerile Rusiei în Ucraina.
Citește pe Antena3.ro
„Nu poți oferi o narațiune cu adevărat bună, o explicație pentru renunțarea la Herson. Cel mai bun mod de a face acest lucru este să adaugi un element de frică”, susține Soldatov, citat, la rândul său, de televiziunea americană.
Semn de slăbiciune
Legea extinsă privind „agenții străini” este un instrument și mai puternic în arsenalul de măsuri legislative al Moscovei, în încercarea Kremlinului de a alinia populația la obiectivele sale. Orice persoană sau organizație desemnată ca „agent străin” - expresie cu conotații sovietice clare în Rusia - nu va avea dreptul la numeroase locuri de muncă în învățământ, nu va putea organiza evenimente publice și nu va primi finanțare de stat pentru proiecte.
Legea interzice, de asemenea, ca orice material publicat de un „agent străin” să fie distribuit minorilor. Acesta va trebui să fie marcat cu o ștampilă 18+ și să fie vândut într-un ambalaj opac și sigilat, așa după cum a decis Camera inferioară a Parlamentului.
Mai mult, potrivit presei de stat, Ministerul rus al Justiției va publica de acum înainte datele personale ale „agenților străini” desemnați, nu doar numele și datele de naștere, ci și numerele de identificare ale contribuabililor, precum și pe cele de cont de asigurare individuală - similare numerelor de asigurare socială.
Soldatov spune că legea extinsă ar putea fi concepută pentru a-i viza pe angajații instituțiilor de stat. „Dacă cineva este pus pe această listă, nu este o mare problemă în cazul în care este o persoană obișnuită”, afirmă el. Dar dacă „ești doctor, profesor, învățător sau predai la vreo universitate, atunci te trezești cu probleme foarte mari, pentru că îți pierzi locul de muncă și este foarte, foarte greu”, adaugă el.
Von Eggert crede însă că decizia de a extinde legea acum este revelatoare prin inutilitatea ei. „Au ratat momentul, iar cei care au fost cu adevărat activi și care reprezentau vreun pericol, fie sunt deja încarcerați, fie sunt în străinătate. Așadar, pe cine amenință ei? Nu știu”, precizează el.
În contextul în care campania militară a Rusiei în Ucraina se clatină, el consideră că legea este „un semn de slăbiciune, mai degrabă decât un semn de putere”.
Intensificarea reprimării Opoziției
Eroziunea continuă a libertății de exprimare și a libertăților democratice în Rusia a mers mână în mână cu ceea ce Kremlinul numește, în mod eufemistic, „operațiunea militară specială” din Ucraina.
La câteva zile de la invazie, Rusia a restricționat accesul la Facebook, la unele site-uri de știri occidentale și la presa independentă din țară. Protestele pașnice au fost rapid împrăștiate și mii de persoane, arestate.
La începutul lunii martie, guvernul a adoptat o lege care incriminează difuzarea a ceea ce a numit informații „deliberat false” despre forțele armate ruse. Pedeapsa maximă este de 15 ani de închisoare. CNN și alte câteva organizații occidentale de știri au suspendat temporar transmisiunile din Rusia.
Apărarea „valorilor tradiționale” - o parte din argumentele lui Putin pentru a declanșa războiul din Ucraina - s-a dovedit, de asemenea, un alt pretext pentru o mai mare represiune în țară, de la începerea invaziei.
În discursul său din 24 februarie, ziua în care a început războiul, Putin a afirmat că SUA și Occidentul „au căutat să ne distrugă valorile tradiționale și să ne impună valorile lor false, care ne-ar eroda”.
Săptămâna aceasta, președintele Camerei inferioare a Parlamentului Rusiei, Duma de Stat, a declarat că o nouă lege care extinde interdicția din 2013 privind „propaganda” în materie de LGBT, pedofilie și schimbare de sex, atât la minori, cât și la adulți, „ar proteja copiii noștri, viitorul țării noastre de întunericul răspândit de Statele Unite și de statele europene”. De cealaltă parte, organizația „Human Rights Watch” a avertizat că legea ar avea „un efect și mai sufocant asupra libertății de exprimare, bunăstării și securității”.
