Sa fie viata grea, dar sa fie in Spania!

Conditiile de viata grele din Romania ii trimit pe teleormanenii din Peretu la munca peste granite. Munca la negru in Spania este primul pas spre o viata mai buna pentru foarte multi dintre locuitorii acestei comune. In fiecare an, din Peretu pleaca sute de oameni pe tarlalele si santierele Madridului.

RELAXARE. Pentru Ionel Dimancea a venit vremea odihnei

Peretu este o comuna teleormaneana aparent normala, nu iese cu nimic in evidenta din obisnuitul judetului. Locuitorii, cati mai sunt ei, sunt ei agricultori. Comuna se bucura totusi de o oarecare celebritate. Atentatele de la Madrid, din 11 martie 2004 i-au adus faima. Celebritatea unei localitati ai carei copii, fii si fiice, au fost grav afectati de atentatele teroriste. S-a aflat atunci faptul ca, dintre cei peste 8.000 de locuitori ai comunei, peste 700 sunt plecati la munca peste hotare, cei mai multi in Spania, din nefericire pentru ei in zona Madridului. Atentatele nu i-au speriat insa pe locuitorii dornici sa castige "euroii" spaniolilor, tot mai multi pleaca in Spania si mai multi viseaza sau incep sa se gandeasca si ei la plecare. "Spaniolii" comunei o duc bine in Spania, unii sunt chiar patroni.

DIN MECANIC A AJUNS PATRON. Ce poate face un om caruia salariul la o regie de transport din Bucuresti nu-i ajunge decat sa faca naveta intre casa, Peretu, si locul de munca, Bucuresti? Pleaca in Spania!

In 2000, Ionel Dimancea a ales sa lase grijile si lipsa resurselor financiare in spate, din pacate, a fost nevoit sa-si lase si sotia cu fiica in Romania. In Spania, din cauza ca nu avea actele in regula, el a fost nevoit sa lucreze la negru, a fost culegator de capsuni, a construit, instalat si reparat tot ce putea pentru spanioli. Era vital sa castige bani, pentru el si familia lui din Romania. Dupa aproximativ 18 luni i s-au alaturat si sotia, Nuti, impreuna cu fiica, Georgiana Valentina. "Cand au inceput sa lucreze amandoi, au reusit sa puna si bani deoparte, a inceput sa le mearga bine", afirma Stelica Dimancea, tatal lui Ionel. Tanarul a continuat sa lucreze in constructii, castiga cam 2.000 de euro. Nuti, castiga 1.000 de euro. Timp de un an si jumatate familia Dimancea, alcatuita din trei persoane, a ales sa traiasca din 1.000 de euro pe luna, dupa aceasta perioada a inceput sa mearga treaba. "Ca sa faca treaba au facut sacrificii, traiau doar din banii castigati de ea, de ai lui nu se atingeau", completeaza Angela, mama tanarului.

PE PROPRIILE PICIOARE. Tinerii nu au stat degeaba, au muncit, au strans bani si si-au depus si actele pentru rezidenta. In anul 2003, dupa trei ani in care a strans experienta "spaniola", Ionel si-a deschis propria firma de constructii. Dupa un an si-a relansat afacerea si a dezvoltat-o. Ideea e urmatoarea: spaniolii iau contracte, le cesioneaza patronilor romani, ai nostri fac treaba si toata lumea se alege cu bani. La firma lui Ionel lucreaza si spanioli si romani, nu tine cont de nationalitate. Nu i s-au pus piedici, doar le ia contractele spaniolilor? "Nu! Cand si-a facut firma nu a avut probleme cu autoritatile spaniole, chiar daca nu obtinuse rezidenta de prea mult timp. Acolo, daca te poti descurca, te poti ridica, nu-ti pune nimeni piedici, din contra, esti foarte bine vazut", explica Stelica.

PLANURI DE VIITOR. "In vara intentioneaza sa vina sa-si deschida si in Romania o firma de constructii, el nu vrea sa ramana definitiv in Spania, si-a deschis mai intai acolo firma pentru ca acolo a putut", povesteste Angela. In Spania, familia Dimancea va mai sta pana cand fiica lor, clasa a VII-a acum, isi va termina studiile. Pana acum, din banii castigati ca patron pe santierele Spaniei, Ionel si-a luat un apartament in Bucuresti si a inceput constructia unei vile in Peretu.

SFATURI. "Ionel ne-a zis ca daca vrei sa reusesti in Spania trebuie sa stii cateva lucruri: trebuie sa fii cuminte si vrednic. Romanii care au luat exemplu de la spanioli o duc foarte bine. Incep sa fie bine vazuti. Cei care pleaca isi lasa nevasta copiii, rudele si se duc sa munceasca, vor sa o duca mai bine si spaniolii apreciaza asta!", spune Stelica.

Romanii care fura in Spania? "Ei furau si in Romania, nu sunt obisnuiti sa munceasca, doar sa fure, nu vor sa castige un ban muncit de ei", afirma Angela.

SACRIFICII "Sa strangi bani acolo nu este chiar asa usor, trebuie sa faci unele economii daca vrei sa faci ceva. Nu poti sa traiesti de prima data bine, trebuie sa muncesti mult ca sa-ti fie bine. Acolo e mai bine sa stai cu strainii, romanul e parsiv, ti-e prieten acum si pe la spate te vinde" Stelica Dimancea patron de firma de constructii

RISCURI "Daca te imbolnavesti n-ai unde sa te duci, e foarte greu, mai ales daca nu ai acte. Am avut doi baieti care sapte luni au dormit prin tufisuri, nu aveau unde sa doarma. Daca n-ai cunostinte, nu cunosti pe nimeni, mai bine nu mai pleci. Acolo si frate daca-ti e tot nu te tine degeaba, te descurci singur. Spaniolul e om de treaba, dar trebuie sa faci treaba buna, altfel nu te tine nimeni!" Ion Manea zugrav

A plecat la 72 de ani

FARA VARSTA. Chiar si la 72 de ani, nea Cornel e cautat de spanioli pentru experienta lui

Pana Cornel are 72 de ani si este considerat cel mai bun meserias din Peretu. Omul merge linistit pe strada, pare ca in orice moment se poate apuca sa ridice o noua constructie, dar nu e asa. Batranul se plange de o paralizie ce-i mananca zilele si-l impiedica sa mai munceasca. Bolnav cum este, Cornel a reusit totusi sa munceasca, anul trecut si putin din anul acesta, 7 luni in Spania.

A plecat peste hotare din cauza conditiilor de viata din Romania. "E traiul ieftin, sunt bani mai multi decat in tara noastra si se castiga mai bine ca la noi. Eu ca meserias castigam 60 de euro pe zi. Lucram la un patron roman, la Dimancea, asta nu ne insela, dar ceilalti cauta sa te insele", povesteste meseriasul. In ultimul timp, fiul cel mic al batranului, Ionel, contracta el diverse lucrari si Pana muncea.

In Spania, batranul are 11 rude, copiii, nepotii si stranepotii, trei familii in total. Si acestia tot din cauza lipsei banilor au plecat. Baiatul cel mic, Ionel, are deja trei ani de cand a plecat sa munceasca in Spania, cel mare, Stelian, doi ani.

E mai bine in Spania? "Cei care se pot duce sa se duca, nu au ce pierde, dar sa aiba macar unde sa doarma, de lucru se gaseste, dar daca nu ai unde dormi, nu rezisti. Am cunoscut pe unul din Curtea de Arges care a dormit o luna sub un pod in boscheti, era vai de el. Castigul e bun, mancarea e si ea foarte ieftina. Copiii mei nu cred ca or sa se mai intoarca si nu-s impacat cu asta, m-au lasat singur aici", povesteste suparat batranul.

Spaniolii se codesc cand e vorba de bani

VREMURI BUNE. Cand s-a fotografiat in trenurile care fac legatura intre suburbii si Madrid, Emilia (stanga) nu se gandea ca iadul i-ar putea da intalnire in acele locuri

Samuel Mavru are 55 de ani, este tatal uneia dintre romancele grav afectate de atentatele de la Madrid din 2004. A fost acolo anul trecut, de pe 15 martie pana in septembrie. "Am mers sa-mi vad fata, pe Emilia, si s-o ajut. 15 zile a fost in moarte clinica. Are arsuri de gradul III pe tot corpul, plamanii afectati si nu aude prea bine", povesteste Samuel. Emilia e acum in Spania, a primit cetatenia spaniola, dar nu lucreaza, inca mai sufera de pe urma atentatelor, fata are nevoie de multe operatii pentru a redeveni un om normal sau aproape normal.

CIUDATENII. "Statul spaniol a trimis cate 7.500 de euro familiilor celor afectati, dar aici in tara autoritatile au dat cate 100 de milioane, asa au considerat ei de cuviinta", afirma Mavru. Omul spune ca nu a primit nici un ban, se afla in Spania cand s-au impartit banii durerii. Crede insa ca Emilia a primit cele 100 de milioane cand ea afla in Romania, in luna august. In acest timp Mavru era in Spania, astepta sa i se elibereze "tarjeta" spaniola, sa poata munci legal in tara unde fata lui era sa moara. In Romania, omul nu are nici un serviciu, nu are nimic, traieste din banii pe care i-a obtinut anul trecut in Spania. Samuel a muncit trei luni in Coslada, munca la negru in constructii, spune ca putea castiga intre 700 si 1.100 de euro pe luna.

MOTIVE. "Emilia a plecat din cauza neajunsurilor. Era fata mare, trebuia sa-si faca un rost in viata. Fratii ei au plecat si ei in Spania. Adrian, baiatul cel mare, a plecat inainte de atentate, cealalta fata a plecat impreuna cu sotul ei, roman si el", povesteste omul. Cand a plecat, Adrian i-a zis: "Tata, eu nu pot sa ma descurc decat daca plec in Spania", si cealalta fata la fel i-a zis. Cand vorbeste cu ei ii spun ca le este bine, au greutati, dar nu ar da neajunsurile spaniole pe cele din Romania.

BUNE SI RELE. Atentatele i-au schimbat viata Emiliei, lumea pe care o stia pana cand bomba blestemata a aruncat-o la 50 de metri departare de locul unde se afla a disparut, lumea in care traieste acum contine mai ales cuvinte precum "durere", "operatii", "chinuri". Spaniolii i-au facut foarte multe operatii, numai intr-o zi fata a suferit cinci operatii estetice. "Li s-a promis ca le da pensii, indemnizatii, dar acum spaniolii si-au retras cuvantul", povesteste Mavru suparat. Tanara traieste cu banii pe care i-a castigat timp de trei ani in Spania ca menajera, o mai ajuta si cateva persoane cu inima buna. "Pentru ce s-a intamplat atunci e mai bine sa stai acasa, dar pentru neajunsuri e bine sa pleci acolo. Cand a plecat, fiul meu s-a imprumutat; cand vrei sa pleci si nu ai bani, te imprumuti, ajungi acolo, lucrezi si trimiti banii inapoi", afirma Samuel.

Cu cine-i mai bine?

Manea Ion (foto) are 54 de ani, de meserie este zugrav zidar. A fost in Spania in toamna lui 2003. Omul avea gradina, aproape doua pogoane. Pe vara, cand trebuia sa culeaga roadele campului, a venit piatra si nu s-a mai ales cu nimic. A plecat chemat de un patron din sat, omul avea 30 de subordonati. In Spania a fost la Torejon si Murero, o localitate montana situata la 250 de kilometri de Madrid. La Murero a lucrat la recladirea unei fabrici de vin. Romanii au zidit, tencuit si zugravit spaniolului, i-au repus pana si acoperisul. Ca meserias, Manea primea 60 de euro pe zi, salahorii primeau 30 de euro.

UN DAR DE SARBATORI. Dupa doua luni lucrarea s-a terminat, era decembrie, luna cadourilor... Patronul, pentru care Ion a lucrat, a pus pe liber toata echipa. "Descurcati-va, nu mai am nevoie de voi!", le-a spus acesta. In luna decembrie, in Spania, lucrarile se inchid sau se sisteaza, nimeni nu-i mai angajeaza pe someri, mai ales pe imigrantii care muncesc la negru. Ceilalti romani nu s-au inghesuit nici ei sa ajute, dimpotriva, pentru ei un roman in minus in Spania inseamna un posibil ban in plus pentru ei. "Eu voiam sa stau mai mult timp acolo, mai multi ani. N-a mers nici acolo, nu m-a luat nimeni, nu aveam acte si fara acte nu te ia nimeni, ca in caz de accidente ce va raspunde patronul si nu face daraua cat face ocaua", povesteste Manea. De Craciun, omul s-a intors acasa cu 2.000 de euro in buzunar. Investitiile facute de el cu banii castigati peste hotare se numara in covoare si paturi pentru casa, "am luat si eu ce era mai necesar pe langa casa", explica el.

MUNCA. "Conditiile de munca erau bune, conditiile de dormit erau proaste. In muntii Spaniei, la Murero, noptile erau friguroase si caldura putina, chiar de loc. Stiti cum e treaba in Spania, te ia temporar, cum luam noi aici la gradina, azi te ia, dupa ce termina nu te mai tine", explica Ion. Contract nu a avut, ii trebuia acte, o "tarjeta", si el nu avea. Nici fiul sau Adrian cu sotia sa Camelia nu au actele in regula, cu toate ca stau de trei ani in Spania.

Investitii la Peretu

Localitatea teleormaneana nu se poate lauda cu prea multe investitii. Majoritatea celor care se intorc de la munca din strainatate aleg sa faca investitii in case, mobila si produse electronice. Din toti cei intorsi pana acum, unul singur si-a deschis un magazin, cel putin atat se stie. Nu prea vrea sa vorbeasca despre afacerea sa din Romania, cu atat mai putin despre cum i-a fost viata in Spania. Unii fac ceva mai mult cu banii. Cine ajunge in comuna poate observa cu usurinta si o improspatare a arhitecturii. Au inceput sa apara vilele, constructii cu un etaj, doua sau cine stie ce au in cap proprietarii. Totusi, spre deosebire de alte locuri, aici se pastreaza un bun-simt in constructii. Modul in care fiecare isi administreaza banii castigati in tari straine nu poate fi contabilizat de nimeni. Cati locuitori pleaca sau vin din Spania, destinatia predilecta a locuitorilor din Peretu, este o alta necunoscuta a acestei localitati. Explicatia este una simpla. "Nimeni nu vine la Primarie sa spuna ce vrea sa faca. Daca unul vrea sa plece, poate sa plece si in ziua aia. Din Peretu mai repede gasesti mijloc de transport spre Spania decat spre Bucuresti", afirma Florea Patrascu, viceprimarul comunei Peretu. Este un du-te-vino Peretu-Spania. Exista si curse directe catre Spania, dar, iarasi, oamenii se abtin sa-si dezvaluie afacerea. Multi pleaca din alt punct, din Rosiorii de Vede. Acolo nu afla toata comuna ce vrei sa faci!

Un "spaniol " special

Iaurum Valeriu (foto) are 52 de ani, a plecat in Spania in 2002. Dupa ce a lucrat 28 de ani la Caile Ferate Romane, s-a apucat de agricultura. Cu ajutorul unei legi din anii ’90 a reusit sa-si cumpere un tractor pe credit, "la un pret enorm de mare", afirma Valeriu. Numai ca intr-o zi a intrat in blocaj financiar. Ce facea, banii nu se mai lipeau de el! Nenorocirea cea mai mare era legata de tractor. Lipsa banilor si neputinta de a plati ratele creditului luat pentru tractor l-au facut sa plece in Spania. In Coslada a stat doua luni fara sa faca nimic. A supravietuit cu banii pe care ii stransese pe-acasa. Apoi, intr-o zi a avut noroc. A gasit de lucru. A muncit sase luni la un patron roman in constructii, pana a cazut fizic. "Nu am mai rezistat in regimul ala infernal", povesteste Iaurum. Ca o confirmare a celor spuse si de ceilalti consateni, Iaurum a fost nevoit sa apeleze la pastorul Bisericii Penticostale din Coslada pentru ca patronul roman nu mai voia sa ii dea banii datorati. Erau mai mult de 3.000 de euro! In cele din urma, patronul a acceptat sa-i dea banii, dar tot i-a oprit un mic comision. Apoi a inceput sa lucreze la o ferma de animale, din regiunea Toledo, in Recas. Era bine, dar lucra la negru. Castiga 1.000 de euro, mult pentru romani, prea putin pentru un muncitor spaniol. Dupa un an petrecut la ferma de animale s-a intors in Romania si s-a apucat iar de agricultura. Prefera sa aplice in Romania experienta acumulata acolo. Sau nevoia. Ca o ironie a sortii, Iaurum ne spune ca banii pe care i-a castigat acolo, ranind la animale, tot nu i-au ajuns sa plateasca tractorul! Tot mai are de platit o rata in martie! Spune ca spaniolii si acum il suna, vor sa mearga sa munceasca pentru ei, dar "nu mai pot merge, situatia actuala nu-mi permite, am sotia bolnava, am doi copii", explica omul. Are si el cateva sfaturi pentru cei care vor sa mearga sa lucreze in Spania. "Daca nu aveti nimic aranjat acolo si nu cunoasteti pe nimeni, mai bine nu va riscati sa plecati. Sa pleci ilegal nu mai renteaza", isi incheie Valeriu Iaurum povestea si amintirile despre Spania.