Pentru neavizați, existența unui consulat al României la Salonic este o curiozitate: câți români trăiesc acolo, ca să se justifice o asemenea investiție în condiții de criză?
Ei bine, răspunsul este absolut uluitor: chiar dacă cifra exactă din al doilea oraș al Greciei nu este cunoscută, în toată „Elada” se pare că s-au stabilit cam o jumătate de milion de români! Criza nu i-a alungat înapoi, în țară. Deși șomajul este la cote amețitoare (25% în statisticile oficiale, spre 50% în cele reale), „ai noștri” preferă să rămână „la mica ciupeală”, lucrând îndeobște ca zilieri prin construcții și în meserii sezoniere – la cules de portocale și măsline. Unii mai dau mici lovituri, cumpărând și vânzând apoi, în țară sau prin Bulgaria, mașini de lux. Acestea au devenit... chiar un lux, pe care prea puțini greci și-l mai permit, din pricina instituirii unor impozite năucitoare (peste 5.000 de euro!!! / an pentru o mașină cu capacitatea cilindrică peste 2.500 cmc); piața s-a umplut de superoferte – poți lua „o casă pe roți” relativ nouă la prețuri incredibile, de câteva mii de euro, mai ieftin decât oriunde altundeva în Europa. Iar bulgarii și românii, îndeosebi, profită de această mină de aur.
În aceste condiții, activitatea diplomatică la Salonic este chiar excesiv de intensă.
Când jurnalistul Márton László Salamon s-a lăsat de meserie și a intrat în diplomație, susținut de UDMR, s-ar fi zis că a prins o sinecură. Dar, m-am convins că nu este deloc așa. Timpul liber al misiunii consulului general din Salonic, Martin Ladislau Salamon-Paven (Sali -pronunțat aproximativ Șoli-, pentru prieteni) este foarte limitat. Chiar și în perioada Sărbătorilor sau mai ales în acest interval, problemele consulare nu-i lasă prea mult răgaz pentru turism sau alte activități în interes strict personal.
De pildă în Ajunul Crăciunului, s-a confruntat cu următoarele situații presante:
Plecat din Atena, un autocar plin-ochi cu turiști români, a fost „sechestrat” de poliție, cu 80 de kilometri înainte de Salonic, în jurul orei 2 dimineața. Șoferul nu a respectat legea care spune că trebuie să oprești autocarul pentru minimum 10 minute, cel mult o dată la patru ore. Poliția dispune de un aparat –tahograf- care depistează regimul de funcționare al vehiculului. Pentru depășirea timpului legal de condus continuu cu o jumătate de oră, s-a aplicat o amendă de 900 de euro. În Grecia, în momentul în care se aplică o sancțiune la legea circulației, poliția reține plăcuțele de înmatriculare până la prezentarea dovezii de plată a amenzii. La locația în care se afla autocarul, nu exista un punct de colectare a amenzilor (administrație financiară). Așa că, o femeie din autocar a luat legătura cu soțul său, aflat la Katerini. Omul a încercat să achite amenda, dar... funcționarii de la administrația financiară erau, evident, în grevă! În fața acestui blocaj, un reprezentant al celor din autocar a contactat Consulatul din Salonic la numărul de urgență la care răspunde consulul (adjunctul consulului general) Daniel Cernat. În urma demersurilor efectuate de acesta și de traducătorul oficial al misiunii diplomatice, Adriana Grosu, s-a acceptat plata amenzii la poștă. Pe urmă, a fost o problemă, întrucât banii nu fuseseră transferați în contul poliției. Dar, polițiștii s-au lăsat înduplecați și au eliberat, într-un final glorios, plăcuțele de înmatriculare. Între timp, autocarul ajunsese la granița cu Bulgaria, având plăcuțe „provizorii” din carton, scrise de mână. Așa că, a mai durat ceva, până ce plăcuțele au ajuns de la poliție la autocar. Cu totul, a durat circa 10 ore până ce autocarul a putut trece la bulgari, dar putea fi mult mai prost, iar încasarea amenzii, respectiv eliberarea plăcuțelor să se producă abia după zilele de Sărbătoare. Asta ar fi însemnat ca pasagerii să fi fost obligați să se întoarcă din drum sau să caute un alt mijloc de transport în țară, în măsura în care și l-ar fi putut permite, dacă l-ar fi găsit. Vă spuneam că autocarul era plin. După cum ne-a spus Daniela Hapenciuc, una dintre pasagere, care a păstrat legătura, telefonic, cu reprezentanții Consulatului din Salonic, la bordul autocarului se aflau inclusiv patru copii cu vârste mai mici de doi ani și unul de patru ani. Doamna Hapenciuc ne-a precizat că se află de 16 ani în Grecia și că este prima dată că pătimește așa ceva. Însă, conform consulului general Salamon-Paven, asemenea incidente se petrec, mai nou, aproape zilnic în perioadele aglomerate, cum sunt sărbătorile. „Polițiștii vânează autocarele și mașinile cu numere străine. Nu se limitează la români, nu au ceva cu noi și nu se poate spune că abuzează de lege. Ei își fac datoria, așa că nu prea avem ce face, decât să îi sfătuim pe toți cei care călătoresc în Grecia să se informeze referitor la prevederile legale și să le respecte”, spune oficialul român.A doua întâmplare este de-a dreptul kafkiană. În urmă cu trei săptămâni, un român a murit într-un spital din Salonic. Spitalul a contactat Consulatul, pentru a se stabili locația sau modalitatea de înhumare. Cu acordul rudelor, corpul poate fi incinerat, iar cenușa poate fi îngropată. Sau, rudele pot solicita și asuma transportul în țară, în vederea înhumării în locurile de obârșie. Consulatul a solicitat Direcției consulare din Ministerul de Externe efectuarea demersurilor necesare pentru localizarea rudelor decedatului. Direcția consulară a notificat Poliția, iar polițistul de proximitate s-a prezentat la domiciliul rudelor decedatului și l-a găsit pe fiul acestuia, care și-a dat acordul în vederea înhumării tatălui său în Grecia. După trei săptămâni de moșmondeală birocratică, acordul tradus a ajuns la spitalul din Salonic. Spitalul a informat, însă, că nu are dovada că fiul decedatului este singurul fiu. Așadar, ieri, procedura a fost luată de la capăt, Consulatul cerând urgentarea procedurilor pentru obținerea, din țară, fie a unui înscris oficial din care să reiasă că decedatul are un singur fiu, fie a unei declarații pe propria răspundere a fiului, autentificată notarial. Estimp, corpul mortului rămâne congelat în morga spitalului...Și pățania unui deținut român pare desprinsă din Kafka. El a fost eliberat de judecători și, totodată, expulzat din Grecia. Teoretic, ar fi trebuit ca, la ora actuală să se afle în România. Practic, petrece Sărbătorile în penitenciarul elen. Într-o primă fază, actul de eliberare nu ajunsese la penitenciar. Pe urmă, decizia instanței a ajuns, dar nu era respectată formalitatea ca românul să aibă asupra sa suficienți bani pentru a se deplasa, cu avionul, în țară (avionul este singura variantă de transport acceptată în cazul expulzaților). După ce deținut a făcut rost de bani, nu a mai putut ajunge la aeroport. Duba care transporta expulzații de la penitenciarul din Larisa la aeroportul din Atena era plină. Penitenciarul nu a fost de acord cu transportul eliberatului în picioare sau cu suplimentarea mijloacelor de transport / curselor spre aeroport. E criză și nu se poate consuma benzină „aiurea”...
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
