Antipatia pe care preşedintele francez Nicolas Sarkozy a reuşit s-o stârnească în rândul unora dintre francezi face ca orice subiecţel cu potenţial denigrator pentru preşedintele francez să fie exploatat la maximum. Unul dintre ele este episodul "Stiloul de la Bucureşti”, o înregistrare a postului de televiziune francez Canal + care circulă de câteva zile pe Internet.
Antipatia pe care preşedintele francez Nicolas Sarkozy a reuşit s-o stârnească în rândul unora dintre francezi face ca orice subiecţel cu potenţial denigrator pentru preşedintele francez să fie exploatat la maximum. Unul dintre ele este episodul "Stiloul de la Bucureşti”, o înregistrare a postului de televiziune francez Canal + care circulă de câteva zile pe Internet.
IUBITOR DE LUX. Poreclit de francezi "preşedintele bling-bling”, din cauza pasiunii sale pentru lucrurile scumpe şi strălucitoare, Sarkozy a reuşit să dea, încă o dată, motive de bârfă concetăţenilor lui, neiniţiaţi într-ale practicii diplomatice. Înregistrarea de la Canal+ îl prezintă însuşindu-şi stiloul cu care a semnat, cu ocazia vizitei sale la Bucureşti, parteneriatul strategic dintre România şi Franţa. Imaginile Canal+ îl înfăţişează pe Sarkozy studiind stiloul, punându-l pe masă, luându-l din nou în mână, semnând documentele şi apoi luându-l şi băgându-l în buzunar, nu înainte de a-i spune ceva despre stilou omologului său român, Traian Băsescu.
COMENTARII RAUTACIOASE. Imaginile circulă pe Internet, însoţite de titluri şi comentarii răutăcioase, relatează Mediafax:"Sarkozy şi stiloul bling-bling" (newsnours.com), "Tot ce străluceşte sfârşeşte în buzunarul lui Sarkozy" (divertissonsnous.com), "Nicolas Sarkozy îi fură un stilou preşedintelui român" (newdealcasting.com),
ARGOU JAMAICAN. Pentru francezi, faimoasa expresie "bling-bling" caracterizează, astăzi, o formă a strălucirii noilor îmbogăţiţi care sare în ochi. Potrivit 20minutes.fr, care citează The Urban Dictionary, termenul provine din argoul jamaican şi se referă la sunetul aurului şi la strălucirea diamantelor. Expresia apărută în ghetourile americane ar fi fost popularizată cu succes în melodia "Bling Bling", un hit din 1999 al celor de la The BG.
CHICHIŢE PROTOCOLARE. Interesant faptul că nimeni nu pomeneşte o boabă despre practica diplomatică, desigur nu literă de lege, care spune că marile parteneriate, tratate, acorduri, legi importante etc trebuie să lase în urmă un suvenir. Cel mai des întâlnită la americani, această practică spune că liderii lumii pot schimba stilourile între ei, şi le pot cadorisi, atunci când semnează astfel de documente. Stilouri sau pixuri care, de cele mai multe ori, poartă inscripţionat pe ele numele preşedintelui respectiv sau logo-ul Preşedinţiei statului cu pricina.
AMERICANII MAI CU MOŢ. În Statele Unite, acest obicei se practică în cele mai diferite moduri, căpătând uneori accente uşor hilare. Astfel, când preşedintele promulgă câte o lege prezentată de Congres şi mai ales una foarte importantă, preşedintele dispune de o adevărată "flotă" de stilouri (10, 15 – cifra variază în funcţie de numărul de invitaţi prezenţi la ceremonie) şi apoi începe să semneze cu câte un stilou fiecare literă a semnăturii! Pe măsură ce execută operaţiunea aceasta complicată, el înmânează stiloul folosit fiecăruia dintre participanţi, în ordinea rangului lor. Sigur, acesta este modelul american, dus oarecum la extrem, dar practica schimbului de stilouri şi a cadorisirii lor se poartă şi la case europene şi nu numai. Chestie legată strict de protocol, nu obligatorie – nota bene! Inclusiv la ceremonia de la Roma, a semnării în 2004 a Tratatului instituind Constituţia Europei, liderilor participanţi le-a fost dat câte un elegant stilou din platină, cu care a semnat fiecare tratatul, stilouri care le-au rămas ca amintire liderilor europeni. Detalii despre practici americane, de data aceasta, găsim pe site-ul www.lbjlib.utexas.edu , unde putem afla istoria stilourilor fostului preşedinte Lyndon Johnson. Aflăm, astfel, că fostul preşedinte folosea un număr mare de stilouri pentru semnarea unor documente importante şi că le făcea apoi cadou susţinătorilor legii sau acordului respectiv sau demnitarilor care participau la ceremonia de semnare.