Susținătorii președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și ai Partidului AK (AKP) au ieșit în stradă într-o manifestare de bucurie, după publicarea sondajelor la ieșirea de la urne, la sediul partidului AK din Ankara, Turcia.
Cu toate acestea, liderul opoziției din Turcia, Kemal Kilicdaroglu, a declarat că el este în frunte împotriva președintelui Tayyip Erdogan.
Primarul din Istanbul, care este membru al opoziției, a invocat manipularea în raportarea rezultatelor parțiale la alegerile anterioare. Ekrem Imamoglu a declarat la televiziune că nimeni nu ar trebui să țină cont de rezultatele timpurii comunicate de agenția de stat Anadolu.
Rezultatele parțiale ale Anadolu difuzate de mass-media turcești îl arătau pe președintele Tayyip Erdogan în frunte cu 52,55% din voturi, față de Kilicdaroglu cu 41,55%, deși diferența se reducea pe măsură ce numărarea voturilor continuă.
„Putem spune acest lucru confortabil: Domnul Kilicdaroglu va fi anunțat astăzi ca al 13-lea președinte al țării noastre”, a spus Imamoglu într-o conferință de presă.
Radiodifuzorul TRT Haber a dat rezultatele de la Anadalou pe baza numărării a 41,83% din voturi.
Se aștepta ca rezultatele inițiale să fie favorabile lui Erdogan, deoarece multe dintre primele numărători provin de obicei din zona sa conservatoare, rurală.
Votul de duminică este una dintre cele mai importante alegeri din istoria de 100 de ani a țării, o competiție care ar putea pune capăt celor 20 de ani de domnie imperioasă a lui Erdogan și care ar putea avea reverberații mult dincolo de granițele Turciei.
Sondajele de opinie dinaintea alegerilor îi dădeau lui Kilicdaroglu, care conduce o alianță de șase partide, un ușor avans, iar două sondaje de vineri îl arătau peste pragul de 50% necesar pentru a câștiga detașat. În cazul în care niciunul dintre cei doi nu obține mai mult de 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur de scrutin la 28 mai.
Votul prezidențial va decide nu numai cine conduce Turcia, o țară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci și cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieții, și care este forma politicii sale externe.
(sursa: Mediafax)