Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU), aliata la guvernare a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) conduse de cancelarul Angela Merkel, va dezbate o propunere ca imigranţii care doresc să se stabilească în Germania să fie obligaţi să vorbească în limba germană şi la ei acasă, relatează presa germană, citând un document publicat duminică de cotidianul Bild am Sonntag.
În textul difuzat, CSU argumentează că limba este un element fundamental pentru integrare în societate şi la locul de muncă, aşadar “cine doreşte să trăiască aici pe termen lung trebuie să vorbească germană atât în locurile publice, cât şi acasă”. De asemenea, această formaţiune, care a iniţiat cu un an în urmă o dezbatere despre “turismul social”, susţine că stăpânirea limbii germane trebuie să fie o condiţie obligatorie pe care să o îndeplinească imigranţii care vor să primească ajutoare sociale sau să participe la programe de formare profesională.
Critici
Însă toate partidele din spectrul politic german, inclusiv Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarului Merkel şi Partidul Social-Democrat (SPD), au criticat iniţiativa. Cu toate astea, scrie Stern, iniţiativa este susţinută şi de un politician de marcă al CDU, Wolfgang Bosbach. Secretarul general al SPD, Peter Tauber, a declarat că limba vorbită în familie nu este treaba politicienilor, în timp ce omologul său din SPD, Yasmin Fahimi, a calificat propunerea drept “total absurdă”. “CSU a ajuns deja în Absurdistan”, acuză cei de la SPD.
Strategie?
Publicaţia germană Stern scrie că retorica CSU este menită a slăbi euroscepticii din AfD (Alternativa pentru Germania), care marşează pe un asemenea discurs, cu scopul de a le fura electoratul. Unii membri ai CSU se tem că o sporire în continuare a numărului imigranţilor i-ar putea determina pe simpatizanţii acesteia să se îndrepte către Alternativa pentru Germania, un partid care pledează pentru adoptarea unei linii dure împotriva străinilor.
Agenţia Reuters notează că liderii CSU vor discuta luni această iniţiativă care survine în contextul creşterii semnificative a numărului imigranţilor sosiţi din ţări est-europene, precum Polonia, România şi Bulgaria, dar şi al refugiaţilor care fug de războiul civil din Siria.
Imigranţii
Din cauza populaţiei îmbătrânite şi a ratei reduse a natalităţii, Germania are nevoie de imigranţi pentru a-şi susţine economia, însă mulţi germani nu văd cu ochi buni posibilitatea ca ţara lor să devină un paradis al străinilor care caută condiţii mai bune de muncă şi de trai.
Consiliul de Miniştri din Germania a adoptat recent un proiect de lege pentru facilitarea expulzării unor străini consideraţi indezirabili, precum cei condamnaţi la pedepse grele cu închisoarea, ameliorând totodată condiţiile pentru accesul la titlurile de sejur pentru cei deja integraţi.
Proiectul de lege prezentat de ministrul de Interne, Thomas de Maiziere, extinde condiţiile de acces la un titlu de sejur pentru străinii cu situaţia în neregulă care trăiesc în Germania de cel puţin opt ani, stăpânesc suficient de bine limba germană şi sunt capabili să se întreţină singuri. Ei nu trebuie să fi fost condamnaţi la pedepse mari cu închisoarea.
Tinerii sau părinţii cu copii minori vor putea, în acelaşi condiţii, să pretindă un titlu de sejur, pornind de la patru şi, respectiv, şase ani de prezenţă pe teritoriul german. Potrivit estimărilor Berlinului, această măsură s-ar aplica în cazul mai multor zeci de mii de persoane.
Proiectul prevede în acelaşi timp o procedură mai simplă şi mai rapidă pentru expulzarea unor străini, în special a celor condamnaţi la pedepse grele cu închisoarea sau care reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei publice. Textul prevede, de asemenea, ca expulzările să fie însoţite de o interdicţie de sejur.
Aproximativ 40.000 de străini fac în prezent obiectul unei decizii de expulzare care nu a fost aplicată. În 2013, 10.000 de străini au fost expulzaţi.