x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Șeful NATO distruge „concurența”. Stoltenberg atacă armata europeană

0
Autor: Şerban Mihăilă 07 Oct 2021 - 07:30

Pe fondul frustrării și a confuziei tot mai mari manifestate de aliații europeni din cauza retragerii precipitate și haotice a trupelor americane din Afganistan, precum și a scandalului submarinelor, prin care SUA i-au lăsat pe francezi fără un contract de 56 de miliarde de euro, secretarul  general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a deplasat la Washington, în încercarea de a astupa prăpastia creată între administrația Biden și Uniunea Europeană. Cu medierea legăturilor transatlantice în fișa postului, șeful celui mai puternic bloc militar al planetei s-a străduit să scoată în evidență unitatea încă existentă în rândurile aliaților, arătând cu degetul spre Rusia, dușmanul tradițional al NATO, dar și spre China, noul inamic care se profilează amenințător. Cu toate acestea, Stoltenberg a desființat conceptul creării unei armate europene independente, despre care consideră că ar diviza Alianța. 

 

 

Instalarea lui Joe Biden la Casa Albă a adus în rândul aliaților europeni ai SUA speranța că NATO va recâștiga din importanța pierdută în timpul mandatului fostului președinte american, Donald Trump, care considera blocul militar transatlantic „depășit”, dând de înțeles că, în ultimă instanță, America ar putea părăsi această organizație. Veșnicele reproșuri aduse de Trump europenilor pentru contribuția insuficientă la bugetul alianței, precum și relațiile personale tensionate ale fostului președinte american cu o serie de lideri de pe bătrânul continent aduseseră contactele dintre SUA și Europa la cel mai coborât nivel înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial. În perioada 2017-2021, crearea unei armate europene și conceptul de „autonomie strategică” au devenit, astfel, un laitmotiv pentru Bruxelles. În aceste condiții, inaugurarea mandatului lui Biden, în ianuarie 2021, a fost privită de către UE drept un moment de mare ușurare, când un fost star de reality-show cu accente de egocentrism era înlocuit de un președinte care avea deja în spate decenii de experiență diplomatică și care era înconjurat de consilieri lăudați pentru competența și profesionalismul lor. Retragerea din Afganistan i-a lăsat însă fără replică pe aliații lui Biden. Ei au realizat brusc nu numai faptul că favoritul lor a urmat linia politică trasată de Trump pentru țara din Asia Centrală, dar a și agravat consecințele acestei strategii, gestionând defectuos operațiunea de retragere, fără a ține cont de părerea nimănui. Evacuarea precipitată și haotică a SUA a provocat un val de confuzie și frustrare în rândul aliaților europeni ai americanilor. Ei par să fi realizat, pentru a mia oară, că NATO a fost absorbită în totalitate de către administrația de la Washington, care ia toate deciziile majore în mod unilateral, după consultări de complezență cu aliații săi. La scurt timp după nemulțumirea generală a europenilor pentru retragerea din Afganistan, a urmat scandalul submarinelor. Guvernul de la Paris a acuzat SUA și Australia că au mințit în privința ruperii unui contract de 56 de miliarde de euro, prin care australienii ar fi trebuit să cumpere submarine convenționale din Franța. Decizia Australiei de a anula înțelegerea, în favoarea achiziționării de submarine americane cu propulsie nucleară, a înfuriat administrația franceză și l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să-i recheme pe ambasadorii Franței de la Washington și Canberra, într-un gest fără precedent.

 

Mediere, prin invocarea pericolului „extern”

 

Pe fondul acestor tensiuni transatlantice neșteptate, Jens Stoltenberg și-a început, în această săptămână, misiunea de pacificare între aliați, printr-o deplasare la Washington. De aici, el i-a asigurat pe europeni că retragerea trupelor internaționale din Afganistan a avut loc după ce SUA s-au consultat cu aliații lor. „Idea că SUA nu s-au consultat în această privință este greșită!”, a afirmat Stoltenberg, într-un discurs susținut la Universitatea Georgetown din Washington. Apoi, el a declarat că ar fi o greșeală ca cineva să considere că evacuarea trupelor din Afganistan și tensiunile apărute în ultima vreme între SUA și Franța au slăbit NATO. În schimb, el i-a avertizat pe vechii și noii dușmani ai blocului militar transatlantic că Alianța Nord-Atlantică va rămâne unită și va acționa cu determinare contra amenințărilor existente la adresa sa. Stoltenberg a invocat pericolul crescând reprezentat de China, împotriva căreia a sugerat că ar trebui concepută o strategie specială. „China are cel de-al doilea cel mai mare buget de apărare al lumii. Chinezii investesc masiv în noi sisteme militare, inclusiv în arme nucleare cu rază lungă de acțiune. Mă aștept ca următorul nou concept strategic al NATO să reflecte o poziție mult mai cuprinzătoare și unită în privința abordării relației cu China”, a spus el. Stoltenberg și-a păstrat însă cea mai dură parte a discursului său pentru Rusia. El a avertizat că relațiile dintre NATO și Kremlin se află „în punctul cel mai de jos, de la sfârşitul Războiului Rece”, iar Moscova a devenit tot mai „agresivă” pe plan extern şi din ce în ce mai „represivă” pe plan intern, crescându-și „semnificativ” cheltuielile militare. Ca punct de cotitură al tensionării acestor relații, Stoltenberg a menţionat „anexarea ilegală” a Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, şi „destabilizarea care a continuat în estul Ucrainei”. Deși a respins ideea că Moscova ar avea un cuvânt de spus în privința opririi extinderii NATO, secretarul general a refuzat să ofere un termen pentru eventualele aderări ale Ucrainei și Georgiei la Alianța Nord-Atlantică. 

 

Fără structuri paralele!

 

„Ceea ce s-a întâmplat demonstrează că Europa trebuie să-și dezvolte mult dezbătuta «autonomie strategică» pentru a face față provocărilor care, în cele din urmă, ne afectează pe toți!”, declara Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și Securitate, la mijlocul lui august, imediat după izbucnirea haosului din Afganistan. În schimb, Stoltenberg a criticat, marţi, la Washington, ţările care doresc să consolideze apărarea europeană, subliniind că a crea structuri „concurente” cu NATO riscă să slăbească şi să divizeze Alianţa Nord-Atlantică. „Înţeleg că Franţa este dezamăgită”, după ce Canberra a rupt un uriaş contract de achiziţie a unor submarine franceze, a spus el. „Nu cred însă în nicio încercare de a realiza ceva în afara cadrului NATO sau de a concura sau de a duplica NATO, deoarece NATO rămâne piatra de temelie pentru securitatea europeană și pentru cea nord-americană”, a spus el. „Aliaţii NATO sunt de acord asupra obiectivului nostru general, care este acela că trebuie să rămânem uniţi. Orice încercare de a slăbi legătura transatlantică prin crearea de structuri alternative, spunând că ne putem descurca singuri, nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza şi Europa”, a adăugat el. În acest context, Stoltenberg a afirmat că 80% din cheltuielile de apărare NATO au fost asigurate de ţări din afara UE. De cealaltă parte, Joe Biden, care l-a primit pe Stoltenberg la Casa Albă, și-a exprimat sprijinul total față de Alianța Nord Atlantică, mai exact față de strategia convenită la summitul NATO din iunie. Deocamdată, acest lucru nu pare însă de ajuns pentru a-i împăca pe europeni. 

 

„Orice încercare de a slăbi legătura transatlantică prin crearea de structuri alternative, spunând că ne putem descurca singuri, nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza şi Europa”.

Jens Stoltenberg

Citeşte mai multe despre:   NATO,   jens stoltenberg,   Joe Biden

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Medicamentele contra COVID-19 ar putea fi disponibile la scară mare în Marea Britanie, până la Crăciun

Medicamentele contra COVID-19 ar putea fi disponibile la scară mare în Marea Britanie, până la Crăciun
Prima pastilă administrată pe cale orală împotriva Covid-19 ar putea fi disponibilă până la Crăciun în Marea Britanie. Molnupiravir, cunoscut şi sub numele de Lagevrio, ar urma să fie disponibil în...

Timiș: Un marocan rămas izolat pe o insulă a râului Mureş, salvat de poliţiştii de frontieră

Timiș: Un marocan rămas izolat pe o insulă a râului Mureş, salvat de poliţiştii de frontieră
Un tânăr de 21 de ani din Maroc a rămas sâmbătă seara izolat pe o insulă a râului Mureș, în județul Timiș. Acesta intenționa să treacă pe jos frontiera cu Ungaria pentru a ajunge într-o țară din vestul...

Prognoză specială pentru Capitală: Maxime de 10 grade luni

Prognoză specială pentru Capitală: Maxime de 10 grade luni
Vremea se încălzește în București, iar maxima de luni va ajunge la 10 grade Celsius, potrivit prognozei speciale pentru Capitală emise de Administrația Națională de Meteorologie. Astfel, de duminică de la...

Cod galben de ninsori și vânt în Carpații Meridionali

Cod galben de ninsori și vânt în Carpații Meridionali
Meteorologii au emis duminică o avertizare Cod galben de ninsori și vânt în Carpații Meridionali. În restul țării este în vigoare o informare meteo de precipitații și vânt. Potrivit ANM, în Carpații...

Bilanț COVID-19: 916 cazuri noi și 78 de decese, raportate în ultimele 24 de ore

Bilanț COVID-19: 916 cazuri noi și 78 de decese, raportate în ultimele 24 de ore
916 noi cazuri de Covid și 78 de decese la pacienți confirmați cu noul coronavirus au fost raportate în ultimele 24 de ore, a anunțat duminică Grupul de Comunicare Strategică. GCS a anunțat că în ultimele...

Patru bucureșteni care trebuiau să fie în carantină, găsiți de jandarmi pe o stradă din Arad

Patru bucureșteni care trebuiau să fie în carantină, găsiți de jandarmi pe o stradă din Arad
Patru bucureșteni care figarau în carantină la domiciliu după ce s-au întors dintr-o țară cu risc epidemiologic ridicat au fost găsiți de jandarmi, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe o stradă din...

Rafila: Trebuie să luăm măsuri temporare, până ne lămurim ce este cu această tulpină, Omicron

Rafila: Trebuie să luăm măsuri temporare, până ne lămurim ce este cu această tulpină, Omicron
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că în ședința convocată duminică de premier, după confirmarea primelor două cazuri de infectare cu tulpina Omicron, vor fi discutate măsuri care trebuie luate pe...

Avertizare Infotrafic: Polei pe DN 17 Suceava – Gura Humorului

Avertizare Infotrafic: Polei pe DN 17 Suceava – Gura Humorului
Centrul Infotrafic avertizează că duminică dimineața pe unele tronsoane ale DN 17 Suceava – Gura Humorului s-a depus polei. Potrivit Centrului Inforafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, duminică...

„Papa, eşti un eretic”. Preot ortodox, ridicat de poliţie după ce l-a insultat pe papă în Atena

„Papa, eşti un eretic”. Preot ortodox, ridicat de poliţie după ce l-a insultat pe papă în Atena
Moment delicat sâmbătă la Atena, unde un preot a fost ridicat de poliţie după ce a strigat „Papa, eşti un eretic”, în momentul în care suvernalul pontif intra în Arhiepiscopia Ortodoxă din capitala...

Bilanțul morților după erupția vulcanului Semeru, în Indonezia, a ajuns la 13

Bilanțul morților după erupția vulcanului Semeru, în Indonezia, a ajuns la 13
Cel puțin 13 persoane au murit și alte zeci sunt rănite după erupția de sâmbătă a vulcanului Semeru din provincia Java de Est, Indonezia. Zece persoane blocate după erupția vulcanului Semeru din Indonezia...

Aproape 7.000 de persoane vaccinate în două zile la Maratonul din Capitală

Aproape 7.000 de persoane vaccinate în două zile la Maratonul din Capitală
Aproape 7.000 de persoane au fost vaccinate în două zile la Maratonul din Capitală, a anunțat duminică CNCAV. De vineri de la ora 8.00 până duminică la ora 8.00, în București au fost vaccinate 14.469...

Accident între un microbuz și un autocar pe autostrada Deva-Nădlac

Accident între un microbuz și un autocar pe autostrada Deva-Nădlac
Un accident în care au fost implicate un microbuz și un autocar a avut loc duminică dimineața pe autostrada Deva-Nădlac, în județul Arad. Două persoane din microbuz au fost rănite și transportate la...

Incendiu puternic în Popești Leordeni. A fost emis un mesaj RoAlert

Incendiu puternic în Popești Leordeni. A fost emis un mesaj RoAlert
UPDATE 3 Garda de Mediu a anunțat că nu au fost înregistrate depășiri ale substanțelor toxice în urma incendiului de duminică dimineața din Popești-Leordeni. Potrivit Gărzii de Mediu, în incendiul de...

Ședință de urgență la Palatul Victoria după confirmarea Omicron în România

Ședință de urgență la Palatul Victoria după confirmarea Omicron în România
Premierul Nicolae Ciucă a convocat pentru duminică o întâlnire cu ministrul Sănătății și cu reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgență și ai Centrului de Control al Bolilor Transmisibile,...

De ce Silicon Valley este dominată de directorii executivi născuți în India

De ce Silicon Valley este dominată de directorii executivi născuți în India
Parag Agrawal, care a fost numit săptămâna aceasta în funcția de director executiv al Twitter, s-a alăturat altor cel puțin o duzină de tehnicieni de origine indiană aflați birourile celor mai influente...
Serviciul de email marketing furnizat de