Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După dezvăluirile potrivit cărora Agenţia americană de Securitate Naţională (NSA) a interceptat masiv comunicaţiile telefonice ale francezilor, serviciile secrete spaniole au suspiciuni întemeiate că NSA a făcut acelaşi lucru şi cu comunicaţii din Spania.
Luni, cotidianul francez Le Monde, care cita documente ale fostului consultant al agenţiei NSA, Edward Snowden, relata că NSA a efectuat, într-o perioadă de 30 de zile, între 10 decembrie 2012 şi 8 ianuarie 2013, 70,3 milioane de înregistrări de date telefonice ale francezilor.
Serviciile secrete spaniole au suspiciuni că NSA a interceptat milioane de convorbiri telefonice, SMS-uri sau e-mailuri dinspre sau înspre Spania, ca şi în cazul Franţei sau Germaniei. Cu o singură consolare: există convingerea că puternica agenţie americană dedicată interceptării comunicaţiilor la scară globală nu i-a spionat totuşi pe politicienii spanioli, aşa cum s-a întâmplat în cazul preşedintei braziliene, Dilma Rousseff, sau al fostului preşedinte mexican Felipe Calderon.
În majoritatea cazurilor, NSA nu a avut acces la conţinutul convorbirilor, ci la date asociate acestora (metadate), precum numerele autorului şi receptorului apelului, durata, ora la care a fost dat apelul sau localizarea interlocutorilor. Sursele consultate estimează că cea mai mare parte a activităţii NSA se centrează pe strângerea acestor metadate şi doar în cazuri concrete, când este vorba de folosirea unor telefoane selectate în prealabil sau de anumite cuvinte-cheie, se înregistrează şi se ascultă apelul.
Dar problema în cazul Spaniei, legislaţia garantează protecţie atât pentru metadate, cât şi pentru convorbiri. Legea 25/2007 de conservare a datelor privind comunicaţiile electronice şi reţelele publice de comunicaţii îi obligă pe operatori să păstreze datele care permit identificarea originii şi destinaţia unei comunicaţii (realizată prin telefonie fixă, mobilă, poştă electronică sau telefonie pe Internet), pe care le pot furniza doar forţelor şi corpurilor de securitate ale statului şi funcţionarilor Direcţiei de Supraveghere Vamală, când exercită funcţii de poliţie judiciară. Ele mai pot fi furnizate Centrului Naţional de Informaţii (CNI) "în cadrul investigaţiilor de securitate asupra persoanelor şi entităţilor”. CNI are însă nevoie de avizul unui judecător al Curţii Supreme care se pronunţă asupra interceptării comunicaţiilor şi percheziţiilor făcute de agenţi secreţi. Prin urmare, doar sub control judiciar, altminteri ar fi vorba de o infracţiune.
Citește pe Antena3.ro
