Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe măsură ce tot mai multe planete sunt detectate cu ajutorul instrumentelor, astronomii descoperă că sistemul nostru solar este unul foarte rar comparativ cu altele din galaxia noastră: diferenţa constă în dimensiunea planetelor.
Ultimele date privind noile planete descoperite au fost discutate, ieri, la reuniunea Societăţii Astronomice Americane, un eveniment anual în care sunt dezbătute ultimele descoperiri din domeniu.
Potrivit astronomului Geoff Marcy, de la Universitatea California, 85% dintre planetele descoperite în afara sistemului solar intră în două categorii pe care le-a numit: "Super-Pământuri" şi "Mini-Neptunuri".
Super-Pământurile sunt planete formate din rocă, la fel ca Terra, iar Mini-Neptunurile sunt planete cu nucleu solid şi un înveliş dens format din gaze, similare cu planeta Neptun din sistemul nostru solar.
Problema e că majoritatea planetelor descoperite care au compoziţia Pământului sunt mai mari ca Pământul (uneori de trei ori mai voluminoase), în timp ce planetele cu o compoziţie similară Neptunului sunt mult mai mici ca Neptun (care e de patru ori mai voluminos ca Pământul).
"Ce avem în Sistemul Solar nu se încadrează în ceea ce pare a fi norma când vine vorba de dimensiunea planetelor", spune Marcy.
Astronomul atrage însă atenţia că "Super-Pământurile" şi "Mini-Neptunurile" au fost descoperite orbitând foarte aproape de stelele lor şi nu este excus ca alte planete cu dimensiuni comparabile cu ale Pământului sau Neptunului, să existe pe orbite mai depărtate, unde sunt mai greu de detectat.
David Kipping, astronom la Centrul Harvard-Smithsonian, a anunţat la reuniunea de ieri descoperirea unei noi planete, situată la 200 de ani lumină de sistemul nostru solar.
Această planetă are masa similară cu a Pământului însă este cu 60% mai voluminoasă, fiind vorba, probabil, de un "Mini-Neptun" - planetă cu nucleu solid şi atmosferă densă formată din gaze.
Dat fiind că astfel de planete par a fi cele mai des întâlnite din galaxia noastră, astronomii şi-au pus problema dacă viaţa ar putea apărea aici. Teoretic, la suprafaţa nucleelor acestor "Mini-Neptunuri" presiunea atmosferică ar fi similară cu cea întâlnită pe fundul oceanelor de pe Pământ, unde există forme de viaţă.
Geoff Marcy spune, însă, că momentan nu se pot face decât speculaţii.
"Ştim foarte puţin despre cum a apărut viaţa şi în ce medii. În ceea ce priveşte biologia planetelor descoperite, suntem încă în beznă".
La reuniune s-a discutat şi despre "Super-Pământul" GJ 1214b, o planetă situată la 42 de ani lumină de sistemul nostru solar, de aproape trei ori mai voluminoasă ca Terra, unde s-au descoperit dovezi despre existenţa unei atmosfere şi a norilor. De la descoperirea acestei planete, în 2009, au existat mari speranţe că ar putea fi vorba de o a doua Terra.
Laura Kreidberg, de la Universitatea Chicago, care a studiat planeta, spune însă că GJ 1214b nu este atât de asemănătoare cu Terra pe cât s-a crezut iniţial.
Potrivit analizelor astronomice, norii acestei planete nu sunt formaţi nici din apă, nici din dioxid de carbon.
"Cel mai probabil este vorba de un strat de cenuşă situat în straturile superioare ale atmosferei. De asemenea, ar putea fi vorba de clorură de potasiu, în formă lichidă, ceea ce înseamnă că norii ar avea culoarea roz. Ar putea fi o planetă roz", a spus Kreidberg.
