“Snowdengate” provoacă fisuri între aliaţi

Germania a anulat acordurile privind schimbul de date cu SUA, Marea Britanie şi Franţa
Dezvăluirile tânărului fost consultant al Agenţiei americane pentru Securitate Naţională (NSA) Edward Snowden referitoare la programul american de supraveghere a comunicaţiilor mondiale, PRISM, au afectat serios relaţiile dintre aliaţii occidentali. În special relaţiile americano-germane au de suferit, mai ales după ce dimensiunea reală a spionării de către NSA chiar şi aliaţilor europeni ai Americii a fost scoasă la lumină de către Snowden. S-a ajuns până acolo încât activitatea NSA a fost comparată cu cea a fostei securităţi est-germane, STASI. Dosarul dezvăluirilor tânărului american a căpătat, deja, în presă, numele de “Snowdengate”.

S-a supărat Berlinul
Ultima mutare pe tabla de şaj a imensului “joc” intitulat “Snowdengate” aparţine Germaniei, care a anulat acordurile privind schimbul de date cu SUA, Marea Britanie şi Franţa, încheiate în 1968, care permiteau serviciilor speciale ale acestor ţări să efectueze monitorizări pe teritoriul Germaniei. Potrivit surselor citate, Ministerul german de Externe a trimis deja notificări în acest sens celor trei state. “Rezilierea contractelor din cauza evenimentelor din ultimele săptămâni a devenit o consecinţă necesară şi adecvată a disputelor legate de protecţia vieţii private”, a explicat ministrul german de Externe Guido Westerwelle.

Spionarea Internetului, un coşmar
După cum reiese din cele mai recente dezvăluiri publicate de cotidianul britanic The Guardian, pornind de la informaţiile furnizate de Edward Snowden, NSA dispune de un sistem numit XKeyscore, un motor de căutare cu ajutorul căruia angajaţii serviciului de spionaj pot scormoni inclusiv în corespondenţa privată a utilizatorilor de net.
Manualele de instruire a agenţilor secreţi, oferite publicului de Snowden, dau câteva exemple despre modul în care se operează la nivelul NSA, comentează dw.de. Astfel, agentul formulează cerinţa "Arată-mi toate documentele cifrate din Iran". Şi primeşte lista completă a acestora. Sau se poate obţine lista completă a utilizatorilor de Internet care folosesc o anumită limbă, mai puţin folosită într-o anumită parte a lumii (cum ar fi lista completă a vorbitorilor de limba germană sau de română din Pakistan).
X-Keyscore pare a fi centralizatorul informaţiilor provenind din cele mai variate surse. Programul spionează orice activitate derulată de navigator - citeşte în timp real mailurile, căutările şi activitatea utilizatorului supravegheat în reţelele sociale.

Istoricul acordurilor
Acordurile privind schimbul de date au fost semnate de către părţi după adoptarea de către Germania în 1968 a legii privind limitarea secretului corespondenţei, precum şi al comunicaţiilor poştale şi telefonice. Este vorba de aşa-numita lege G10. Această lege permite serviciilor de securitate verificarea a până la 20% din astfel de comunicaţii şi conexiuni între Germania şi alte ţări.

500 de milioane de convorbiri şi postări, interceptate
Documentele respective permiteau în plus utilizarea datelor Biroului Federal pentru Protecţia Constituţiei sau ale Serviciului Federal de Informaţii german (BND) de către cele trei ţări. La sfârşitul lunii iunie, mass-media germane au relatat că Agenţia de Securitate Naţională a SUA (NSA) interceptează până la 500 milioane de convorbiri telefonice şi postări pe Internet.

În slujba serviilor speciale britanice
Mai mult, tot datorită documentelor furnizate de Snowden s-a aflat că mai multe companii private mari de telecomunicaţii au realizat programe informatice pentru serviciile speciale britanice, au relatat vineri radioul german NDR şi cotidianul Süddeutsche Zeitung, citând documentele furnizate de tânărul american, care a obţinut joi azil temporar, pentru un an, în Rusia.

Spionaj intre prieteni
Potrivit media respective, Government Communications Headquarters (GCHQ), însărcinat cu informaţiile speciale electronice, a colaborat cu cel puţin şapte mari companii private în vederea strângerii de informaţii despre utilizatori. Printre societăţile implicate în aceste activităţi figurează British Telecom, Verizon, Vodafone, Level 3, Global Crossing (deţinută în prezent de Level 3), Interoute şi Viatel, care este prezentată drept partener-cheie al GCHQ. Conform informaţiilor transmise de Snowden, serviciile secrete britanice pot colecta, cu ajutorul acestor societăţi, informaţii despre utilizatorii care locuiesc în Germania. Astfel, Level 3 exploatează centre de prelucrare a datelor situate în Berlin, Hamburg, Düsseldorf, Frankfurt şi Munchen. La rândul său, societatea Interoute exploatează 102 ''puncte de prezenţă'', dintre care 15 se află în Germania.

SUA ridică un pic plapuma pentru “transparenţă”
Directorul Serviciilor de Informaţii Naţionale al SUA a declasificat miercuri trei documente care autorizează colectarea de date referitoare la convorbiri telefonice, unul dintre programele de supraveghere dezvăluite de Snowden, relatează Reuters. Biroul Directorului Serviciilor de Informaţii Naţionale a indicat într-un comunicat că declasificarea documentelor în cauză a fost făcută în “interesul creşterii transparenţei”. Documentele declasificate includ două rapoarte, din 2009 şi 2011, privind “Programul de Colectare în Masă” al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), în baza legii Patriot Act, aprobată după atentatele de la 11 septembrie 2001 şi al cărei articol 215 permite înregistrarea comunicaţiilor private dacă acest lucru ajută la lupta împotriva terorismului. Un al treilea document reprezintă un ordin din aprilie 2013 de la Curtea care supervizează supravegherea comunicaţiilor de către agenţiile americane de informaţii. Acesta descrie modul în care trebuie stocate şi accesate datele colectate.