Prinsă între influența crescândă a Rusiei și conflictul mocnit din Ucraina, Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri parlamentare care par să o îndepărteze de Uniunea Europeană. Pe fondul scandalurilor de corupție în care a fost implicată actuala guvernare, precum și al divizărilor fără precedent în rândul forțelor pro-europene, socialiștii președintelui Igor Dodon, susținuți puternic de Moscova, câștigă teren și se îndreaptă spre victorie în scrutinul din 24 februarie.
Eșecul actualei conduceri de la Chișinău de a oferi populației un standard de viață mai bun, precum și promisiunile Kremlinului în timpul numeroaselor vizite făcute de președintele pro-rus, Igor Dodon, la Moscova, pot împinge o mare parte din electorat în mâinile socialiștilor, care intenționează să stabilească legături mai apropiate de Rusia, într-un moment când 60% din exporturile Republicii Moldova se îndreaptă spre Europa, iar aproximativ 10% pleacă la ruși. Tendința apropierii de Moscova, semnalată de analiști în ultimele două luni, pare confirmată de o serie de sondaje de opinie, ce plasează în frunte Partidul Socialiștilor (PSRM), fondat de Dodon, cu un scor care variază între 35 și 49 de procente, blocul ACUM, între 19 și 28 de procente și, pe a treia poziție, Partidul Democrat (PDM), aflat la guvernare și liderul actualei majorități legislative, cu un punctaj estimat între 15 și 20 la sută. Cele trei mari formațiuni politice care ar intra în Parlament ar fi urmate, la mare distanță, de Partidul Comuniștilor, creditat cu un scor aflat între 2,5 și 6,5 procente. Chiar dacă PSRM ar obține cele mai multe mandate, o majoritate în Parlament ar trebui realizată, foarte probabil, prin alianța între oricare două dintre aceste blocuri electorale. Deocamdată, în condițiile în care atât PDM, cât și PSRM sunt percepute drept partide-exponente ale corupției din țară, copreședinții ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, au semnat ieri un angajament, promițând să nu participe la crearea unei coaliții de guvernare cu socialiștii și democrații și nici cu o serie de formațiuni antieuropene, dacă vor ajunge în Parlament.
Lovitură pentru pro-europeni
În pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția și a criticilor venite de la Bruxelles, scrutinul legislativ de anul acesta se va desfășura, în premieră, după un sistem mixt. Dintre cei 101 deputați ai Parlamentului, 51 vor fi aleși în circumscripții uninominale, iar 50, pe liste de partid. În acest fel, importanța sufragiilor alegătorilor din străinătate, care votează tradițional cu formațiunile pro-europene, va fi serios diminuată, într-o lovitură dată blocului ACUM. Relațiile între oficialitățile de la Bruxelles și executivul moldovenesc s-au deteriorat de altfel încă de anul trecut, când autoritățile au invalidat alegerile pentru primăria Chișinăului, câștigate de candidatul alianței pro-europene, Andrei Năstase. Imediat, Parlamentul European a aprobat două rezoluții privind suspendarea asistenței financiare pentru Republica Moldova.