Ştiri

12 ianuarie 2009

DEŢINUT, CAUT GAZDĂ
Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe au discutat ieri despre posibilitatea ca statele membre să primească un număr de prizonieri de la centrul de detenţie de la Guantanamo, după încheierea acestuia. Întrucât Statele Unite nu le-au solicitat un răspuns, diplomaţii nu au încheiat dezbaterea cu o concluzie oficială, rezumându-se la a-şi reafirma susţinerea faţă de decizia preşedintelui american Barack Obama de a închide Guantanamo în cel mult un an. Ministrul ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, a reamintit că fiecare stat membru va lua propria decizie cu privire la eventuala primire a deţinuţilor. România şi Polonia sunt, potrivit le Figaro, cele mai puţin favorabile unei astfel de măsuri.

COMISIOANE, ÎN VIZOR
Imprimeria naţională franceză ar fi acordat comisioane pentru contracte în străinătate, inclusiv România. Principalele bănuieli se referă la un contract de dematerializare a procedurilor fiscale, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, încheiat la începutul anilor 2000 cu România. Potrivit publicaţiei Le Journal de Dimanche, citată de Mediafax, sediul din Paris al instituţiei a fost percheziţionat de două ori în această lună.

EFECTUL OBAMA
O fostă jurnalistă din Republica Moldova, Elena Secas, candidează din partea Partidului Laburist la alegerile locale ce vor avea loc în iunie 2009 în Irlanda. Prezenţa moldovencei pe listele electorale din oraşul Limerick se înscrie în noua tendinţă a principalelor partide din Irlanda, de a promova din ce în ce mai mult imigranţii pentru ocuparea unor funcţii publice. Astfel, formaţiunile politice încearcă să îşi atragă voturile străinilor. Patru partide – Fianna Fail, Fine Gael, Partidul Laburist şi Partidul Ecologist – au selectat deja 16 imigranţi pentru a candida la aceste alegeri.

PROTESTELE ÎN GRECIA CONTINUĂ
Reprezentanţii Ministerului de Externe de la Sofia şi omologii săi de la Atena s-au întâlnit astăzi pentru a încerca soluţionarea protestelor fermierilor greci, ajunse deja în a şaptea zi. Nemulţumiţi de situaţia grea în care se află din cauza crizei mondiale, agricultorii au protestat timp de mai multe zile la graniţa dintre cele două ţări, blocând căile de acces. Protestatarii solicită un moratoriu de trei ani asupra plăţii ratelor la creditele bancare, creşterea preţurilor la produsele agricole şi reducerea preţurilor la combustibili. Ei au ameninţat cu prelungirea blocării principalelor drumuri din Grecia şi au respins un sprijin de 500 de milioane de euro, care le-a fost propus de Ministerul Agriculturii. La punctul de trecere Kulata, aproximativ 270 de camioane aşteaptă în continuare să-şi poată continua drumul. Singurul punct de control de la frontiera bulgaro-greacă în care nu s-au format coloane de aşteptare este cel de la Kapitan Petkov Voivoda ­ Ormenion. La punctele de trecere a frontierei Ilinden ­ Eksohi şi Kulata ­ Promahon s-au format coloane de lungi de vehicule. DEMERSURI PE LINIE POLITICĂ. Ministrul bulgar al Afacerilor Europene, Ghergana Grancearova, s-a întâlnit astăzi cu Dora Bakoyannis, ministrul de Externe grec. La reuniune participă şi reprezentanţi ai companiilor bulgare de transport de mărfuri şi de persoane, aceştia urmărind să solicite compensaţii din partea statului pentru pierderile pe care le-au suferit din cauza blocării frontierei bulgaro-greceşti. În paralel, adjunctul şefului diplomatiţiei de la Sofia, Liubomir Kiuciukov, a anunţat că ţara sa va solicita intervenţia Uniunii Europene pentru a rezolva această situaţie.


BOLIVIA ARE O NOUĂ CONSTITUŢIE
Peste 60% din bolivieni au aprobat, într-un referendum, noua Constituţiei a ţării. Noile prevederi separă statul de Biserica Catolică şi acordă o mai mare importanţă unor comunităţi locale. Ca urmare a votului exprimat de mase, preşedintele celei mai sărace ţări din America de Sud, Evo Morales, a proclamat duminică seară "refondarea Boliviei şi sfârşitul statului colonial datorită conştiinţei populare". Cu toate acestea, părerile bolivienilor rămân împărţite, Opoziţia de dreapta respingând cu vehemenţă noua formă a Constituţiei. Populaţia din cinci regiuni ale ţării, zone care tind mai degrabă către autonomie ­ Santa Cruz (în est), Tarija şi Chuquisaca (în sud) şi Pando şi Beni (în nord) ­ a votat împotriva noii Constituţii, care acordă un rol important populaţiei indigene aymara şi quechua, justiţia socială şi rolul statului. Potrivit postului de televiziune Unitel, votul pozitiv predomină la nivel naţional în proporţie de peste 60%, dar în regiunea Santa Cruz, care este considerată cea mai bogată din ţară, se înregistrează peste 70% din voturi împotriva noii legi fundamentale. Cei mai fervenţi susţinători ai Constituţiei s-au dovedit locuitorii regiunilor andine, zonele cele mai defavorizate. UN NOU MANDAT. Această victorie îi permite socialistului Morales să efectueze schimbări majore şi să candideze la sfârşitul lui 2009 la un nou mandat de preşedinte, scrie AFP, citată de Mediafax. Mandatul lui Morale, care a fost ales în decembrie 2005 cu 53% din voturi, a fost confirmat, în august 2008, în urma unui referendum privind revocarea acestuia din funcţie, când a obţinut peste 67% din sufragii.

RUSIA PROFITĂ DE ZECI DE ANI DE BULGARIA
Fostul director al companiei bulgare de gaze Bulgargaz, Vasil Filipov, a declarat că Rusia a profitat zeci de ani de politicienii bulgari corupţi, cel puţin în privinţa furnizării de gaze, relatează site-ul novinite.com, preluat de Mediafax. Într-un interviu pentru Nova TV, oficialul spune că nimeni nu cunoaşte exact volumul de gaze pe care îl extrag ruşii, dar există informaţii potrivit cărora 50 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, destinat exportului, provine de pe piaţa internă. Alte 100 de miliarde de metri cubi ar proveni din Asia Centrală şi din ţările din Caucaz, fiind ulterior reexportate. Prin urmare, concluzionează Filipov, politicienii bulgari nu au luat măsuri pentru a diversifica furnizorii de gaze ai ţării prin conectarea directă cu cei din Asia Centrală, servind astfel interesele Moscovei, pe care au ajutat-o să obţină profituri mari prin livrarea de gaze naturale. Fostul director a mai declarat presei de la sud de Dunăre că este convins că Bulgaria ar trebui să se distanţeze de Rusia, pentru că Moscova nu a fost niciodată un partener de încredere şi previzibil, iar Sofia trebuie să coopereze cu ruşii în limite rezonabile, dar să aibă mereu variante de rezervă.

MCCAIN ÎI OFERĂ AJUTOR LUI OBAMA
Senatorul republican John McCain promite că partidul din care face parte va constitui "o opoziţie loială", cu toate politicile propuse de noua Administraţie de la Washington. Invitat la o emisiune televizată, McCain a declarat că rolul său este "de a ajuta şi de a colabora în domeniile în care se poate şi de a apăra principiile, partidul şi filozofia" pentru care a făcut campanie şi pe care le-a susţinut timp de mulţi ani. Pentru fostul candidat republican la prezidenţialele americane, este important ca cetăţenii Statelor Unite să fie uniţi. Senatorul a promis că-şi va folosi experienţa pentru a-l susţine pe Barack Obama în cazul unei probleme de durată, în afară de cea economică. "Cred că îl pot ajuta să conceapă o strategie pentru Afganistan. Adevărul este că războiul afgan s-a înrăutăţit", a apreciat McCain.     

GEORGIA ŞI UCRAINA, ÎN AFARA NATO
Alianţa Nord-Atlantică nu este pregătită pentru o nouă extindere. Afirmaţia este făcută de ministrul de Externe al Poloniei, Radek Sikorski, potrivit căruia NATO este afectată de "oboseala extinderii" şi nu este dispusă să integreze Georgia şi Ucraina. Diplomatul a spus că integrarea celor două state este o perspectivă "destul de îndepărtată", ceea ce nu înseamnă însă că Rusia, care se opune extinderii Alianţei în apropierea graniţelor sale, ar fi câştigat vreo victorie. Cu toate acestea, Georgia şi Ucraina au obţinut, la summit-ul NATO de la Bucureşti, în aprilie 2008, promisiunea integrării, scrie ediţia online a cotidianului britanic Daily Telegraph. Dar, la patru luni de la reuniunea la nivel înalt de la Bucureşti, Georgia a fost atacată de Rusia. Deşi a invocat ca argument criza mondială actuală, anunţul lui Sikorski, care i-ar putea succeda lui Jaap de Hoop Scheffer în funcţia de secretar general al NATO, răspunde parcă aşteptărilor Moscovei. "Pentru moment există dorinţa de încuraja Ucraina şi Georgia să se reformeze. Dar cred că UE şi NATO sunt afectate de oboseala extinderii. Extinderea este întotdeauna mai dificlă în perioade de recesiune."

CEHIA VREA O RUSIE MAI ÎNŢELEGĂTOARE
O eventuală cuplare a Rusiei la scutul antirachetă este atât în interesul Cehiei, unde SUA intenţionează să amplaseze un radar, cât al celorlalte state, a declarat premierul Cehiei, Mirek Topolanek, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. Potrivit Agenţiei ruse de ştiri Itar-Tass, citată de Agerpres, o asemenea "mişcare" – susţinută prima dată de cancelarul german, Angela Merkel – ar putea deschide calea discuţiilor extrem de necesare cu Rusia, fie şi numai în formatul NATO-Rusia sau la nivel bilateral. Washingtonul a semnat anul trecut cu Praga şi Varşovia acorduri bilaterale pentru amplasarea unui radar în Cehia şi a zece interceptoare de rachete în Polonia. Proiectul a suscitat indignarea Moscovei, care a ameninţat cu desfăşurarea sistemelor de rachete tactice Iskander în enclava Kaliningrad, înconjurată de ţări membre UE, dacă americanii vor continua acest proiect.

MILITARII ROMÂNI MAI STAU ÎN IRAK
Românii şi-au legalizat astăzi prezenţa în Irak, după ce mandatul ONU, care le conferea activitatea în regiune, a expirat la 31 decembrie 2008. De la 1 ianuarie, contingentul românesc şi-a menţinut prezenţa în Irak în baza unor hotărâri parlamentare votate la Bagdad şi, respectiv, Bucureşti. De astăzi, prezenţa militară a României în ţara condusă odinioară de Saddam Hussein este asigurată pe baza unui acord semnat de însărcinatul cu afaceri al României la Bagdad, Cristian Voicu, şi ministrul irakian al Apărării, A.Q.M.J. Obeidi. Acordul prevede menţinerea a 350 de militari români pe teritoriul irakian până la 31 iulie 2009. Militarii români detaşaţi la Qout (circa 175 de kilometri sud de Bagdad) şi Nassiriyah (350 de kilometri sud de Bagdad) se vor ocupa de "logistică şi instruire", au declarat surse irakiene din cadrul Ministerului Apărării.

50.000 DE EURO DAUNE MORALE PENTRU UN DEŢINUT CIA
Un german de origine libaneză cere 50.000 de euro pentru daune morale pentru că a fost bătut şi hărţuit de agenţi CIA în timpul unuia dintre scandaloasele transferuri de prizonieri pe care Agenţia Centrală de Informaţii le-a organizat în lumea întreagă. Khaled el-Masri a fost arestat de americani în Macedonia în 2004, ţinut după gratii în această ţară timp de trei săptămâni şi ulterior transferat în Afganistan. După cinci luni, timp în care a fost hărţuit, bătut şi batjocorit, El-Masri a fost eliberat fără nici o explicaţie, a declarat pentru AFP avocatul său, Manfred Gnjidici. Germanul a dat în judecată Statele Unite, dar şi Spania, ţara pe care a tranzitat-o la bordul unui avion-fantomă al CIA. Washingtonul a respins deja plângerea lui El-Masri pe motiv de secret de stat privind activităţile CIA.