Ştiri pe scurt

7 martie 2009

KÎRGÎSTANUL ÎNCHIDE BAZA DE LA MANAS
După ce le-a cerut Statelor Unite să părăsească baza aeriană de la Manas, Kîrgîstanul a anulat şi contractele încheiate cu alte ţări privind folosirea acestui complex militar. Parlamentul kîrgîz a votat aproape în unanimitate pentru anularea a 11 acorduri, care permiteau mai multor ţări europene, dar şi Australiei, Noii Zeelande şi Coreii de Sud să folosească baza aeriană situată la 30 de kilometri distanţă de capitala kîrgîză.

Pentru Statele Unite, Manas era o poziţie strategică în conflictul afgan, deoarece le servea americanilor ca loc de tranzit pentru aprovizionarea soldaţilor lor din trupele internaţionale ISAF. Baza a fost închisă pentru americani luna trecută, prin decizia preşedintelui kîrgîz Kurmanbek Bakiev, după ce Rusia a promis Kîrgîstanului un ajutor financiar de două miliarde de dolari, inclusiv sub formă de împrumut.

O MÂNĂ CRIMINALĂ A COMPROMIS GERMANIA
Steagul Germaniei a apărut la ceremonia de desemnare a oraşului Hamburg drept capitala europeană a mediului în 2011 cu însemnele fostei RDG. Pe portalul german Kulturation apăreau săptămâna trecută relatări despre ceremonia de la 26 februarie, de la Bruxelles, şi imagini, pe fundal observându-se la un moment dat steagurile Uniunii Europene şi al Germaniei, dintre pliurile acestuia din urmă văzându-se coroana de spice şi ciocanul cu compas, ambele colorate în galben, care erau simboluri ale fostei Germanii de Est.

În schimb, pe site-ul Comisiei Europene apăreau aceleaşi imagini, dar cu steagul Germaniei fără simbolurile de "tristă amintire", semn că una din cele două fotografii fusese prelucrată. Ce-i drept, fotografia de pe site-ul CE arată un steag german cu pliuri mai multe şi mai şifonate, ceea ce i-a făcut pe jurnaliştii Humanistischer Pressedienst (HPD) să se întrebe dacă la CE mai există steaguri ale Germaniei comuniste sau dacă, intenţionat, s-a făcut trimitere la direcţia înspre care se îndreaptă ţara, după recentele naţionalizări, provocate de adâncirea crizei economice.

ELVEŢIA, SPRE LISTA NEAGRĂ A PARADISURILOR FISCALE
Ţara Cantoanelor va trebui să-şi negocieze păstrarea secretului bancar, înainte de Summit-ul G-20, de la Londra, dacă nu doreşte să apară pe "lista neagră" a paradisurilor fiscale. "Înainte de 2 aprilie, trebuie să avem o bază de negociere politică", a declarat ministrul de Finanţe elveţian, Hans Rudolf Mertz. Franţa şi Germania, urmate de Marea Britanie, sunt în fruntea celor care susţin întocmirea unei "liste negre" a "paradisurilor fiscale" la viitorul Summit G-20, consacrat crizei economice, în care să includă şi practica secretului bancar, prezentă în anumite ţări, care este susceptibilă că ar fi unul dintre factorii ce ar provoca adâncirea crizei. 

HODORKOVSKI NU MAI VREA SĂ FIE JUDECAT
Avocaţii fostului magnat rus al petrolului, Mihail Hodorkovski, au cerut încetarea unui nou proces pentru deturnare de fonduri intentat clientului lor. "Nu există nici o dovadă de infracţiune în acţiunile lui Hodorkovski şi ale asociatului său, Platon Lebedev", acuzaţi de deturnare de fonduri într-un nou proces, a declarat Vadim Kliuvgant, unul dintre avocaţii fostului director executiv al Yukos. El a mai spus că a remarcat "multe încălcări ale procedurii judiciare şi ale drepturilor constituţionale ale clienţilor" lui, cererea de încetare a noului proces penal fiind bazată pe aceste motive. Avocaţii apărării au cerut miercuri revocarea preşedintelui tribunalului, Viktor Danilkin, menţionând că nu este "obiectiv şi independent", însă tribunalul din Moscova a respins cererea. Noul proces al lui Hodorkovski, care a fost condamnat în 2005 la opt ani de închisoare şi care riscă încă 20 de ani de detenţie, a început marţi. El şi asociatul său, Lebedev, sunt acuzaţi de deturnare de petrol în valoare de peste 900 de miliarde de ruble (20 de miliarde de euro) şi revânzare ilegală a acestuia între 1998 şi 2003.

DIPLOMA LUI SARKOZY, CONTESTATĂ
Universitatea Nanterre a publicat vineri un comunicat, pentru a da asigurări că preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi-a obţinut diploma de absolvire a studiilor aprofundate în ştiinţe politice, titlu contestat de un profesor universitar al acestei instituţii, a relatat AFP.

Universitatea a precizat că, "potrivit arhivelor sale, îngrijite frecvent de serviciul de diplome, juriul DEA al Sistemelor şi structurilor politice l-au admis, la 4 noiembrie 1980, cu menţiunea «destul de bine» pe studentul Nicolas Sarkozy de Nagy". Profesorul de ştiinţe politice, Alain Garrigou, a pus la îndoială, într-un articol publicat pe site-ul de Fundaţiei Copernic, un grup de reflexie, şi pe site-ul de ştiri Mediapart, obţinerea diplomei de studii aprofundate (DEA) care figurează în  CV-ul oficial al preşedintelui francez. El afirmă că, Sarkozy a fost "amânat" în cadrul primei sesiuni, din octombrie-noiembrie 1979, şi că procesul verbal pentru desfăşurarea celei de-a doua sesiuni, din februarie 1980, "a dispărut". Articolul semnat de Alain Garrigou, intitulat "Sarkozy şi universitatea, revanşa personală a unui elev leneş", a fost scris în contextul conflictului dintre preşedinte şi profesorii-cercetători, care s-au mobilizat împotriva unei reformări a statului acestora. Universitatea Paris X-Nanterre a precizat că Nicolas Sarkozy "nu a absolvit două examene în prima sesiune, în 6 noiembrie 1979", înainte de a fi admis în noiembrie 1980. Dar Garrigou a precizat că "a doua sesiune a DEA s-a ţinut în februarie 1980. Candidatul vizat nu a putut trece de prima sesiune în noiembrie 1980 (...) este confirmarea că au avut loc nereguli grave". (MFM)

BUTON DE RESETARE, CADOU
Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a deschis vineri, la Geneva, prima întâlnire cu omologul său rus, Serghei Lavrov, cu o glumă, oferindu-i un "buton de resetare" din plastic, simbolizând relansarea relaţiilor, a relatat AFP.

La sosirea în sala de la etajul al 18-lea al Hotelului Intercontinental din Geneva, Clinton, care părea foarte destinsă, i-a spus lui Lavrov: "Am un cadou pentru dumneavoastră, care simbolizează ceea ce preşedintele Obama şi vicepreşedintele Biden au spus: vrem să repornim de la zero". Ea i-a înmânat o cutie legată cu o panglică. Aceasta conţinea un suport de plastic, negru cu galben, pe care se afla montat un buton mare şi roşu, în jurul căruia era scris, în rusă şi în engleză, "buton de resetare". Lavrov a râs şi a promis că va pune cutia pe biroul său. Ulterior, cei doi s-au fotografiat apăsând împreună pe buton. (MFM)

TARASIUK, PROPUS MINISTRU DE EXTERNE
Coaliţia guvernamentală ucraineană îi cere preşedintelui Viktor Iuşcenko să îl numească pe Boris Tarasiuk ministru al Afacerilor Externe, se arată într-un comunicat citat de postul public de radio de la Kiev în pagina electronică.

"Coaliţia îşi exprimă încrederea că o candidatură a lui Tarasiuk îndeplineşte cerinţele funcţiei de ministru al Afacerilor Externe în această perioadă dificilă pentru Ucraina. Profesionalismul său, experienţa şi loialitatea faţă de interesele Ucrainei vor ajuta ţara (...) să ofere răspunsuri demne la o serie de provocări de politică externă cu care ţara se confruntă în present", se arată în comunicat. Parlamentul ucrainean l-a demis marţi pe ministrul de Externe, Volodimir Ogrîzko, un prooccidental fervent, căruia opoziţia prorusă îi reproşează în special deteriorarea relaţiilor cu Moscova, dar şi verdictul favorabil României dat de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga privitor la platoul continental al Mării Negre în zona insulei Şerpilor. (MFM)

PREMIER RĂNIT ÎN ACCIDENT
Morgan Tsvangirai, noul premier din Zimbabwe şi rival al preşedintelui Robert Mugabe, a fost transportat la spital vineri seară după ce maşina cu care se deplasa a intrat în coliziune cu un camion, a relatat CNN.

Potrivit lui James Maridadi, purtătorul de cuvânt al lui Tsvangirai, premierul "primeşte îngrijiri la spital". Tsvangirai se afla în maşină cu soţia sa, un consilier şi şoferul. Premierul se îndrepta spre oraşul său natal, Buhera, la sud de Harare. Soţia lui Morgan Tsvangirai, Susan, a murit, a anunţat un oficial al Mişcării pentru Schimbare Democrată (MDC), citat de AFP. Tsvangirai, liderul opoziţiei din Zimbabwe, a devenit premier în februarie, conform unui acord cu Robert Mugabe. (MFM)           

AMNISTIE ÎN BULGARIA
Parlamentul bulgar a aprobat vineri eliberarea anticipată a 2.000 de deţinuţi, pentru a diminua numărul acestora din închisorile suprapopulate şi vechi, într-o lege votată în primă lectură, a informat AFP.

În închisorile bulgare se află circa 10.000 de deţinuţi, rata de ocupare fiind de trei ori mai mare decât limita impusă de normele europene. Ultimul val de eliberări înainte de termen în Bulgaria a avut loc în 1990, când 3.800 de deţinuţi au fost puşi în libertate. (MFM)

BEBELUŞ EUTANASIAT
Un doctor care lucrează într-un spital pediatric din Suedia, suspectat că a eutanasiat un bebeluş, a fost plasat în detenţie provizorie vineri, a relatat AFP, citându-l pe avocatul acestuia.

Tribunalul din Solna a luat decizia ca medicul să fie reţinut bazându-se pe raportul medico-legal potrivit căruia bebeluşul a primit o doză prea mare dintr-un preparat pe bază de morfină, folosit împotriva durerii, şi de thiopental, o substanţă administrată la anestezie. În Suedia, eutanasia este interzisă, în schimb suicidul asistat este autorizat. Faptele datează de la 20 septembrie 2008. Bebeluşul, născut prematur, suferea de leziuni cerebrale grave şi a murit la trei luni după naştere. Potrivit cotidianului Svenska Dagbladet (SvD), pediatrul ar fi oprit aparatul care asigura ventilaţia mecanică a copilului, având acordul familiei. În caz de inculpare pentru omucidere fără premeditare, medicul riscă zece ani de închisoare. (MFM)

MASACRUL DE LA HUDA JAMA
Luptătorii din rezistenţa slovenă neagă orice responsabilitate în masacrul din 1945 de la peştera Huda Jama şi acuză comandamentul armatei iugoslave a liderului comunist Josip Broz Tito.  

"Alianţa veteranilor sloveni, ca formaţiune militară de partizani, se distanţează de masacrele comise după al doilea război mondial. Condamnăm aceste crime", a declarat Janez Stanovnik, preşedintele organizaţiei, pentru site-ul de ştiri 24ur, citat de AFP. După război, partizanii sloveni au trecut sub comanda armatei comuniste a mareşalului Tito, care a condus Iugoslavia până în 1980.          

O groapă comună, conţinând 200-300 de cadavre acoperite cu var, a fost descoperită săptămâna aceasta în grota Huda Jama, la 90 km de capitala Ljubljana. Cadavrele, dezbrăcate şi fără urme de gloanţe, au fost descoperite după dinamitarea intrării care fusese zidită. Mass-media slovene au atribuit masacrul serviciului de securitate titoist OZNA. Ancheta a început în august trecut în cadrul unui proiect de căutare a peste 500 de gropi comune care ar conţine rămăşiţele pământeşti ale colaboratorilor nazişti care încercau să fugă de regimul comunist după război, printre care ustaşii regimului fascist croat ai lui Ante Pavelici, dar probabil şi opozanţi comunişti ori sloveni de limbă germană din fosta provincie austriacă Stiria Inferioară. Parchetul din Celje a cerut criminaliştilor poliţiei să identifice victimele şi să determine cum au fost ucise, o ipoteză fiind aceea că au fost gazate. (MFM)