Ştiri pe scurt

15 iulie 2010

DEMISIE ÎN GUVERNUL BERLUSCONI
Un responsabil din cadrul Ministerului Economiei al Italiei şi-a depus demisia miercuri, deoarece pe numele său a fost emis un mandat de arestare pentru complicitate cu mafia, informează presa din peninsulă. Nicola Consentino, subsecretar de Stat pentru Economie şi Finanţe, îşi prezentase demisia în februarie, pentru a evita exploatarea procesului său în justiţie înaintea alegerilor regionale din martie, dar premierul Silvio Berlusconi o refuzase. Miercuri, însă, când în Camera Deputaţilor urma să intre o moţiune de cenzură împotriva subsecretarului, Consentino a demisionat. Cosentino, care până în 2009 reprezenta un potenţial candidat la preşedinţia regiunii Campania (sud), este acuzat că a ajutat, începând din anii '90, mafia napolitană, Camorra. Numele său este citat şi în anchete privind cazuri de corupţie vizând piaţa de energie eoliană din Sardinia. Cosentino este acuzat şi că a exercitat presiuni asupra unor judecători, cu scopul de a evita urmărirea penală. (A.A.)

UNDE E CEL MAI BINE SĂ MORI?
Marea Britanie este cel mai bun loc pentru a muri, devansând numeroase ţări dezvoltate prin calitatea serviciilor oferite persoanelor aflate la capăt de drum, se arată într-un studiu publicat miercuri. Deşi, potrivit presei europene, sistemul de sănătate britanic nu este perfect, calitatea serviciilor oferite muribunzilor, precum şi profesionalismul personalului medical din spitalele publice plasează Marea Britanie pe primul loc într-un clasament de 40 de ţări. Studiul realizat de Centrul Economist Intelligence Unit arată că Marea Britanie respectă anumite criterii, pe baza cărora se plasează în fruntea podiumului: atitudinea în faţa morţii, formarea personalului medical care îngrijeşte persoana aflată pe moarte, medicamentele prescrise împotriva durerii, relaţia dintre medic şi pacient. Locul al doilea în clasament este ocupat de Australia. Urmează Noua Zeelandă, Irlanda, Belgia şi Germania. Pe ultimele locuri se află Portugalia, Rusia şi India.

CUM SE GĂSESC DIAMANTELE?
Un grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Oslo (Norvegia) a descoperit că localizarea diamantelor depinde de aşa-numitele "pâlnii" din mantaua terestră, coloane drepte prin care urcă materialele topite din interiorul planetei, transmite agenţia spaniolă de ştiri Efe, preluată de Agerpres. Potrivit cercetătorilor, aceste "pâlnii" controlează distribuţia rocilor vulcanice purtătoare de diamante, cunoscute sub denumirea de kimberlit. Pâlniile sunt responsabile de distribuţia a practic tuturor kimberliţilor care au ajuns la suprafaţă în urma unei erupţii - diferită faţă de cea a vulcanilor - care a avut loc în ultimii 540 de milioane de ani.
Diamantele se formează în condiţii de presiune ridicată, la peste 150 de kilometri adâncime în mantaua terestră şi sunt împinse la suprafaţă de kimberliţi. Cum au fost distribuite diamantele pe faţa Pământului? - Cercetătorii spun că răspunsul s-ar putea afla în zonele continentale cele mai vechi ale scoarţei, zone care au vârsta de cel puţin 25 de miliarde de ani.

S-A DESCOPERIT O NOUĂ SPECIE DE PRIMATE
Într-un sit fosilier din Arabia Saudită au fost descoperite resturile unei primate necunoscute, care a trăit după perioada în care paleontologii susţin că s-a produs o importantă răscruce evolutivă, între maimuţele antropoide din care au evoluat speciile de hominizi şi primatele care au urmat drumul evolutiv spre speciile de maimuţe din prezent. Într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan (SUA) se arată că această nouă specie de primate a fost identificată pe baza unor părţi fosilizate ale craniului şi a unor dinţi. Primata aparţinând speciei Saadanius hijazensis ar fi trăit pe Terra în urmă cu peste 28 de milioane de ani. Cântărind între 15 şi 20 de kilograme, specimenul prezintă caracteristicile care permit plasarea sa în rândurile catarhinienilor, strămoşii comuni ai hominizilor şi ai maimuţelor din zilele noastre. În studiul lor, citat de Agerpres, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că linia evolutivă a hominizilor s-a separat în urmă cu 30 până la 35 de milioane de ani de cea a macacilor.