În Elveţia, nu doar gheţarii din zonele muntoase se luptă să ţină pasul cu evoluţia rapidă a schimbărilor climatice, ci şi molidul norvegian sau fagul european, conform unui studiu publicat joi, citat de agenţia Xinhua.
Această problemă prezintă riscuri pentru sectorul forestier din Elveţia şi alte ţări europene, care se bazează pe lemnul de molid, se arată în studiul realizat de Institutul Federal Elveţian de Cercetări asupra Pădurilor, Zăpezii şi Peisajului (WSL).
Conform analizei, aceste riscuri ar putea fi diminuate dacă s-ar pune mai mare accent pe exploatarea bradului argintiu şi pe utilizarea molidului norvegian din zone de creştere cu climă mai caldă.
"Schimbările climatice determină creşterea temperaturilor şi scăderea precipitaţiilor în pădurile din Elveţia", arată institutul în raport.
Capacitatea de adaptare pe care o prezintă astăzi copacii la modificarea condiţiilor de climă este crucială pentru pădurile din viitor, subliniază documentul.
Rezultatele recente, publicate în jurnalul "Global Change Biology", au o mare însemnătate în practica forestieră, mai arată WSL.
O echipă de oameni de ştiinţă condusă de Caroline Heiri a analizat pentru prima dată riscul indus de schimbările climatice asupra celor mai importante trei specii de copaci din sectorul forestier şi industria lemnului din Elveţia, molidul norvegian, bradul argintiu şi fagul european.
Specialiştii au realizat studiul în cadrul programului de cercetare "Pădurile Schimbările Climatice" desfăşurat de Biroul Federal Elveţian pentru Mediu şi WSL.
Pe baza scenariilor climatice, echipa de cercetători a estimat că populaţiile de copaci riscă să fie insuficient adaptate la proiecţiile climatice realizate până la sfârşitul secolului 21. AGERPRES