SUA, foc și pară pe saudiți. Casa Albă pune tunurile pe Riad, dar se încurcă în pedepse

În mai puțin de 24 de ore petrecute în Arabia Saudită, în luna iulie, șeful Casei Albe a reușit să păteze o imagine pe care și-o cultivase cu insistență, timp de ani  – aceea de apărător înverșunat al drepturilor omului. 

Joe Biden s-a întâlnit atunci, la Riad, cu prințul moștenitor, liderul de facto al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, considerat de serviciile de informații americane drept cel care a ordonat, în 2018, uciderea colaboratorului publicației „The Washington Post”, jurnalistul Jamal Khashoggi, chiar în consulatul saudit din Istanbul.

Pentru Biden lista angajamentelor neonorate din timpul campaniei sale prezidențiale includea, din acel moment, o promisiune solemnă, făcută în 2019: transformarea regatului saudit într-un stat „paria”, din cauza încălcărilor flagrante ale drepturilor omului de către regimul de la Riad.

La vremea respectivă, Biden și-a justificat vizita prin „promovarea intereselor SUA”, adică prin exercitarea unei presiuni asupra prințului moștenitor saudit, în vederea obținerii unei producții mai mari de petrol din partea celui mai mare exportator de țiței din lume, în condițiile în care creșterea prețurilor la gaze afectează perspectivele electorale ale Partidului Democrat din SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, din luna noiembrie. 

În egală măsură, prin prisma războiului din Ucraina, creșterea producției saudite de petrol ar fi dus, în mod automat, la limitarea creşterii preţului petrolului la nivel mondial și, astfel, încasările realizate de Rusia în urma exporturilor sale de țiței ar fi primit o lovitură importantă. 

Saudiții încalcă promisiunile. Trump jubilează

Biden a plecat de la Riad, cu promisiunea lui Mohammed bin Salman – cunoscut și sub inițialele de MBS – de creştere a capacităţii de extracţie a petrolului saudit, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi.

Zilele trecute însă, Arabia Saudită a revenit asupra acestei promisiuni. Cartelul petrolier OPEC+ – condus de regatul saudit – a anunțat o reducere a producției de două milioane de barili pe zi, crescând astfel veniturile atât de necesare Rusiei pentru războiul său din Ucraina, precum și prețurile pentru consumatorii americani, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor pentru Congresul SUA.

Citește pe Antena3.ro

Descoperire arheologică șocantă: 76 de copii sacrificați, cu pieptul desfăcut și craniul modificat. Scopul „ofrandei” macabre

Bruce Riedel, cercetător principal la „Brookings Institution” este de părere că majorarea prețului petrolului a fost un act clar de intervenție electorală a prințului moștenitor, în favoarea Partidului Republican al lui Donald Trump, înaintea scrutinului din noiembrie.

Fostul președinte al SUA a fost un susținător fervent al saudiților, lăudându-se deseori că l-a salvat pe MBS, după ce serviciile secrete americane au descoperit că acesta a autorizat uciderea și dezmembrarea jurnalistului din SUA, de cetățenie saudită, care criticase în repetate rânduri comportamentul liderului de facto al Arabiei Saudite, amintește Riedel, citat de AFP.

De cealaltă parte însă, Riadul a insistat că decizia din cadrul OPEC+ a fost una pur economică. De altfel, Arabia Saudită a votat săptămâna trecută la Națiunile Unite, alături de SUA, în favoarea condamnării anexării de către Rusia a teritoriului ucrainean.

Democrații trec la amenințări

Imediat, Casa Albă a luat foc, alăturându-se corului democraților furioși din Congres, care s-au simțit trași pe sfoară. Senatorul Chris Murphy, un critic vehement al Arabiei Saudite din cauza războiului devastator purtat de Riad în Yemen, a declarat că SUA ar trebui să suspende vânzările către regat a rachetelor aer-aer cu rază medie de acțiune, pe care să le trimită în Ucraina. Mai mult, el a propus și redistribuirea către Ucraina sau spre aliații din NATO a scuturilor antirachetă „Patriot” destinate saudiților.

„Acești doi pași ar redimensiona corect relația noastră cu Arabia Saudită și ar ajuta Ucraina!”, a scris el pe Twitter. Alți lideri democrați s-au pronunțat în favoarea încetinirii reaprovizionării și a vânzării de armament greu către saudiți. 

Susținătorii Arabiei Saudite avertizează că SUA ar putea să împingă Riadul în brațele Rusiei sau ale Chinei, dar mulți experți se îndoiesc că regatul ar face acest lucru cu ușurință, după opt decenii de parteneriat cu administrațiile care s-au succedat la Washington.

De altfel, consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat pentru CNN că Biden „va acționa metodic și strategic” în reevaluarea relațiilor dintre America și Arabia Saudită, adăugând însă că liderul de la Casa Albă nu are „niciun plan” să-l întâlnească pe MBS la summitul G20 din noiembrie, din Indonezia.

Legați de petrol. Opțiuni limitate

În pofida amenințărilor din Congres, încercările administrațiilor americane anterioare de a se distanța de Arabia Saudită - inclusiv după ce cetățeni saudiți au comis atacurile de la 11 septembrie 2001 - s-au lovit de un obstacol major - petrolul.

În pofida acțiunilor tot mai numeroase în privința schimbărilor climatice, SUA se află la zeci de ani distanță de momentul în care vor fi pe deplin protejate de impactul devastator al prețurilor ridicate ale petrolului.

În ultima vreme, oficialii americani remarcă plini de entuziasm că SUA au depășit Arabia Saudită, ajungând principalul producător de petrol din lume. Deciziile privind producția SUA sunt luate însă, în mare parte, de firme private, iar volumul petrolului extras din șisturi, care constituie nucleul boom-ului energetic american, este mult mai dificil de crescut sau de limitat.

„Ideea că simpla creștere a capacității americane ne-ar proteja de aceste decizii ale producătorilor de petrol din străinătate este evident falsă!”, este de părere Annelle Sheline, cercetător la „Quincy Institute for Responsible Statecraft”, care susține o abordare mai fermă în relația cu saudiții.

„Vom rămâne întotdeauna dependenți de aceste alte țări, atât timp cât vom rămâne dependenți de petrol!”,  mai precizează Sheline, citată de AFP. Ea adaugă însă că Arabia Saudită își afectează propriul interes, deoarece nu mai reprezintă o sursă „de încredere” de petrol pentru America.

În plus, încetarea sancțiunilor petroliere americane asupra Iranului – rivalul regional al Arabiei Saudite – a devenit o opțiune tot mai puțin probabilă pentru SUA, în încercarea Washingtonului de a reduce influența saudită. 

Negocierile pentru resuscitarea acordului nuclear internațional din 2015 au intrat în impas, iar administrația Biden se va distanța probabil și mai mult de conducerea de la Teheran, pe măsură ce regimul iranian reprimă protestele în masă declanșate de moartea unei tinere arestate de poliția morală.

Steven Cook, membru marcant al Consiliului pentru Afaceri Externe, organizație americană non-profit specializată în politică externă a SUA și afaceri internaționale, susține că administrația de la Washington ar trebui să accepte o „apropiere realistă” de Arabia Saudită, recunoscând faptul că relația este una pur tranzacțională.

„Statele Unite încă au nevoie de saudiți, indiferent cât de detestabili sunt aceștia. Între timp, America trebuie să se gândească serios la o politică energetică. Dacă am fi avut una în ultimii 40 și ceva de ani, nu ne-am fi aflat acum în această poziție!”, a mai remarcat el. 

„Un lucru pe care îl știm din tiparul comportamentului lui Mohammed bin Salman este că acesta iubește drama. Cu cât este mai dramatic, cu atât este mai bine pentru el”.

Bruce Riedel, cercetător principal la „Brookings Institution”

„Ideea că simpla creștere a capacității americane ne-ar proteja de aceste decizii ale producătorilor de petrol din străinătate este evident falsă! Vom rămâne întotdeauna dependenți de aceste alte țări, atât timp cât vom rămâne dependenți de petrol!”.

Annelle Sheline, cercetător la „Quincy Institute for Responsible Statecraft”