SUA sunt gata să recunoască genocidul armean

Cu o majoritate zdrobitoare, Camera Reprezentanților din Congresul american a recunoscut oficial genocidul asupra armenilor, declanșând furia turcilor. Concomitent, deputații americani au votat o rezoluție ce prevede sancțiuni la adresa liderilor turci implicați în ofensiva militară din nordul Siriei. Pentru intrarea în vigoare a acestor măsuri este însă necesar și votul Senatului SUA. Evenimentele au loc într-un moment în care relațiile turco-americane au atins un minim istoric.

Ambasadorul SUA la Ankara, David Satterfield, a fost convocat, ieri, la Ministerul turc al Afacerilor Externe, la numai câteva ore după ce Camera Reprezentanților a recunoscut genocidul armean. Printr-un comunicat oficial, MAE turc a afirmat că respinge categoric votul din Congresul american. Oficialitățile de la Ankara susțin că ambele rezoluții ale Camerei Reprezentanților au fost votate din rațiuni de „politică internă” americană și pot submina relațiile bilaterale. Potrivit MAE turc, citat de AP, ar fi extrem de nociv ca membrii Congresului SUA care se opun ofensivei Turciei în Siria să se „răzbune” pe Ankara prin intermediul genocidului armean. Ani de zile, Turcia a făcut un lobby intens la Washington pentru a evita recunoașterea de către SUA a genocidului armean. Deși admite faptul că mulţi armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost ucişi în confruntările cu forţele turce în timpul Primului Război Mondial, Turcia neagă că aceste crime au fost orchestrate sistematic şi, în consecință, nu pot fi considerate un „genocid”.  Genocidul asupra armenilor este recunoscut de aproximativ 30 de ţări. Conform estimărilor, între 1,2 şi 1,5 milioane de armeni au fost ucişi în timpul Primului Război Mondial de trupele Imperiului Otoman, aliat al Germaniei şi al Austro-Ungariei, scrie Reuters. În aprilie 2017, la scurt timp după sosirea sa la Casa Albă, Donald Trump a calificat masacrul armenilor, din 1915, drept „una dintre cele mai rele atrocităţi în masă ale secolului”. Șeful Casei Albe nu a folosit, însă, termenul de „genocid”. La vremea respectivă, Ankara a condamnat „dezinformarea” şi „definiţiile nepotrivite” ale preşedintelui american.

Divergențe periculoase

Divergențele tot mai numeroase apărute în 2018, în relația dintre Turcia și Statele Unite, nu s-au atenuat nici anul acesta. Disputele pe tema retragerii susținerii pe care Washingtonul a acordat-o până nu demult aliaților săi kurzi din nordul Siriei, achiziționarea de către Ankara a sistemelor sofisticate de apărare antiaeriană „S-400” rusești, refuzul SUA de a-l extrăda pe clericul Fethullah Gulen, inamicul numărul unu al președintelui Recep Tayyip Erdogan, precum și coaliția antiamericană strânsă de Turcia contra politicii proisraeliene a Casei Albe au zdruncinat relațiile dintre cele două părți, ajunse astăzi la un minim istoric.

„Fără îndoială, această rezoluție va afecta negativ imaginea Statelor Unite în ochii opiniei publice din Turcia.”

Ministerul turc de Externe