Frank Rose, asistent-adjunct al secretarului de Stat american Hillary Clinton, a prezentat noua abordare a SUA în domeniul apărării antibalistice, mulţumind României pentru participarea la proiectul instalării unor elemente antirachetă în Europa, informează un comunicat al Departamentului de Stat.
"Proiectul antirachetă contribuie la susţinerea diplomaţiei şi apărării, doi dintre pilonii strategiei internaţionale de securitate, al treilea pilon fiind dezvoltarea. Proiectele antirachetă le oferă garanţii aliaţilor şi partenerilor noştri că Statele Unite au voinţa şi mijloacele pentru a împiedica şi contracara, în caz de necesitate, un atac balistic împotriva aliaţilor noştri şi trupelor noastre", explică Frank Rose.
"Poate mai puţin evident este rolul proiectului antirachetă în susţinerea obiectivelor noastre diplomatice. Potenţialii noştri adversari utilizează rachete balistice în vremuri de pace ca instrument pentru susţinerea obiectivelor diplomatice şi uneori pentru a intimida sau a face presiuni asupra vecinilor. Prin oferirea unor sisteme antirachetă ca mijloace de apărare regională, sporim credibilitatea angajamentelor americane faţă de aliaţi şi prieteni, situaţie care ne permite să construim coaliţii pentru urmărirea unor obiective comune", adaugă oficialul american.
"În plus, sistemele antirachetă ne oferă mai multe opţiuni, inclusiv timp, pentru soluţionarea pe cale paşnică a disputelor, contribuind astfel la stabilitatea regională şi la contracararea ameninţărilor", subliniază asistentul-adjunct al secretarului de Stat american.
Potrivit oficialului american, noua abordare a SUA în domeniul antirachetă este motivată de creşterea ameninţărilor balistice regionale, în special din partea unor rachete cu raze scurte şi medii de acţiune, mai ales din partea unor ţări precum Coreea de Nord şi Iran.
"Atât noile evaluări privind ameninţările, cât şi progresele americane în domeniul tehnologiilor antirachetă au contribuit semnificativ la decizia preşedintelui Barack Obama din septembrie 2009 de a face unele modificări în planul iniţial privind elementele europene antirachetă. Proiectul iniţial prevedea amplasarea a zece interceptoare fixe în Polonia şi a unui radar în Cehia, care ar fi avut rolul protejării Statelor Unite şi unor părţi din Europa de riscul unor rachete cu rază lungă de acţiune lansate din Iran. Însă planul iniţial nu ar fi oferit protecţie faţă de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune lansate din Orientul Mijlociu", subliniază Frank Rose.
Rose a salutat decizia României de a participa la proiectul american antirachetă. "Pe 4 februarie, România a acceptat să participe la noul plan antirachetă prezentat de preşedinte (intitulat Abordarea Adaptivă Etapizat Phased Adaptive Approach PAA), găzduind un sistem de interceptare terestră SM-3 care ar urma să fie montat până în 2015. Suntem încântaţi şi salutăm participarea României la proiectul PAA, aşa cum salutăm participarea tuturor aliaţilor din cadrul NATO", a precizat Frank Rose. (Mediafax)