Summit îngheţat la Habarovsk

Liderii Uniunii Europene au fost întâmpinaţi, joi, de către preşedintele rus, Dmitri Medvedev, la Habarovsk, în Extremul Orient, unde, timp de două zile, se desfăşoară un summit pe care media internaţionale l-au calificat drept "delicat" în urma ultimelor crize, inclusiv cea din R.Moldova.

Summitul UE-Rusia, prefaţat de un atac mediatic rusesc ostil României, este consacrat în special cooperării energetice, domeniu în care se vor confrunta două concepţii, şi disputelor comerciale dintre cele două părţi. Relaţiile dintre ele au fost afectate în ultimul timp de conflictul ruso-georgian, de criza gazelor dintre Rusia şi Ucraina din ianuarie, când au fost sistate livrările de gaze către Europa timp de două săptămâni, de apropierea NATO de graniţele Rusiei. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, şi Înaltul reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate, Javier Solana, au trebuit să facă atâta drum până în acest oraş din apropierea graniţei cu China, în Asia, pentru a fi întâmpinaţi de partea rusă cu întrebarea dacă Uniunea îşi asumă responsabilitatea pentru ce fac unii dintre membrii ei, referire clară la România.

PREAMBUL - ATAC LA ADRESA ROMÂNIEI
Summit-ul UE a fost prefaţat de declaraţii ruseşti ostile României, în contextul în care situaţia din Republica Moldovea figurează pe agenda întâlnirii. "România a provocat fără ruşine, turnând gaz peste foc, manifestările şi mişcările grupurilor de tineri care s-au transformat în revolte", a spus Serghei Prihodko, consilierul preşedintelui rus Dmitri Medvedev. "I-am întrebat şi vom continua să îi întrebăm pe partenerii noştri din UE dacă îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile individuale ale membrilor lor, care pun la îndoială ordinea mondială postbelică şi frontierele", a adăugat acesta, dând tonul unor eventuale acuze de revizionism.  El a spus că Moscova este "foarte nemulţumită" că UE s-a făcut că nu vede cum "forţe speciale româneşti au folosit o serie de metode pentru a provoca dezordine", la Chişinău. Moscova intenţionează să ceară explicaţii liderilor europeni, a anunţat Prihodko.

Furia rusească s-a dezlănţuit însă la nivel neoficial:  Serghei Markov, directorul Institutului pentru Studii Politice şi parlametnar din partea partidului premierului Vladimir Putin, a comentat în termeni duri declaraţia preşedintelui român, Traian Băsescu, referitoare la inutilitatea unui tratat de frontieră cu R.Moldova: "Ultima declaraţie a preşedintelui României este, pur şi simplu, o ruşine pentru Uniunea Europeană. Este de neînţeles de nu a ieşit Barroso, de ce UE nu instituie sancţiuni economice împotriva României?". Markov, fost consilier guvernamental şi actual membru al unei comisii de la Kremlin , acuză conducerea României că "nu-şi ascunde dorinţa de anexare a Moldovei." Iar opoziţia moldovenească, susţinută de conducerea română(...)  nu face un secret din ideea anexării Moldovei, a mai spus Markov pentru Agenţia Materik, specializată în analize politice despre spaţiul post-sovietic.

Este al doilea atac dur din presa rusă, după o lungă perioadă în care România a fost ca şi inexistentă pentru Moscova. Afirmaţiile lui Markov vin la doar o zi după apariţia în presa rusă a unui alt comentariu dur la adresa lui Băsescu. Marţi, pe fluxul în limba rusă al agenţiei RIA Novosti a apărut un atac violent în care preşedintele Băsescu era acuzat de "infantilism geopolitic" şi în care a fost lansat şantajul teritorial, fluturându-se secesionismul din "Transilvania şi Ardeal."

Întrebat în legătură cu afirmaţiile lui Serghei Prihodko, consilier al preşedintelui rus,  Cristian Diaconescu nu a comentat, precizând că i se pare "o chestiune de demnitate naţională" ca "la MAE, cu ministrul de Externe", să se discute "atitudini la nivel interstatal şi nu poziţii exprimate de o persoană într-un moment sau altul."

MERELE DISCORDIEI
"Cel mai rece summit pentru UE la Habarovsk", titra, joi, cotidianul rusesc de afaceri Kommersant, estimând că geografia ultimelor summituri organizate în Rusia, din ce în ce mai departe de Moscova, reflectă complexitatea relaţiilor dintre cele două entităţi. "Nu sunt convinsă că familiile europene care au îngheţat fără căldură în timpul iernii au dat totul uitării" a declarat comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, într-un interviu acordat Kommersant.

Preşedintele rus îşi prezintă la Habarovsk concepţia cu privire la securitatea energetică, spre crisparea partenerilor europeni, care, la sfârşitul lui aprilie, au exclus ideea înlocuirii Cartei Energiei adoptate în 1991. Moscova este nemulţumită de planul Comisiei Europene privind renovarea reţelei ucrainene de gazoducte.

Alt măr al discordiei îl reprezintă Georgia şi accesul observatorilor internaţionali pe teritoriul celor două republici separatiste recunoscute de Moscova după războiul din august 2008.

De asemenea, Moscova speră ca UE să sprijine proiectul lui Medvedev privind un nou pact de securitate în Europa, cu scopul de a înlocui structurile existente, deoarece "atlantismul ca unic principiu istoric" ar fi "eşuat." Cu alte cuvinte, să restrângă astfel influenţa Statelor Unite şi a NATO în Europa.

GEOPOLITICA GAZPROM
Referindu-se la propunerea rusă de înlocuire a Tratatului privind Carta Energetică printr-un nou document, Nezavisimaia Gazeta arată că autoritatile ruse au început să perceapă o ameninţare la poziţiile Gazprom pe piaţa europeană a energiei. Livrările Gazprom în Europa s-au redus, cota sa pe piaţa europeană s-a redus, contractele cu ţări din Asia Centrală sunt dezavantajoase, realizarea proiectului North Stream este frânată de lipsa avizelor ecologice şi europenii îşi proiectează conducte proprii, Nabucco, pentru a aduce gaz ocolind Rusia. "Însă, cea mai serioasă lovitură asupra poziţiilor geopolitice ale Rusiei o constituie planurile europenilor privind căutarea nu doar a unor trasee alternative la transportul de resurse energetice, ci şi a unor furnizori de alternativă la Rusia", arată Nezavisimaia Gazeta. Publicaţia rusă subliniază că  "în pofida declaraţiilor politice privind inoportunitatea expansiunii Rusiei pe pieţele energetice ale Europei, în realitate europenii nu împiedică achiziţionarea de către Gazprom a unor pachete de acţiuni la companiile europene. În prezent, Gazprom deţine acţiuni la peste 20 de companii din 16 ţări ale Europei, companii care se ocupă de distribuţie, marketing şi transport al gazului. Mai mult decât atât, la sfârşitul lui ianuarie Gazprom a creat o întreprindere mixtă cu compania austriacă OMV, în vederea modernizării sistemului de depozitare şi de reţele de distribuţie de la Baumgarten, orientate spre deservirea gazoductului Nabucco."