Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pînă să aflăm care sînt rezultatele summit-ului G8 din Japonia, ne distrăm pe tema comentariilor pe care le fac anul acesta agenţiile de presă. Considerat o reuniune a celor mai puternici lideri ai planetei, summit-ul G8 este anul acesta o întîlnire a unor politicieni fără popularitate, în contextul în care credibilitatea celor mai mulţi participanţi este pusă sub semnul întrebării, comentează agenţia France Presse.
Pînă să aflăm care sînt rezultatele summit-ului G8 din Japonia, ne distrăm pe tema comentariilor pe care le fac anul acesta agenţiile de presă. Considerat o reuniune a celor mai puternici lideri ai planetei, summit-ul G8 este anul acesta o întîlnire a unor politicieni fără popularitate, în contextul în care credibilitatea celor mai mulţi participanţi este pusă sub semnul întrebării, comentează agenţia France Presse.
FĂRĂ AŞTEPTĂRI. În perioada 7-9 iulie, în Japonia se reunesc liderii celor opt state puternic industrializate Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia şi Rusia. Dintre liderii acestor ţări, doar preşedintele rus şi premierul italian, ajunşi de curînd la putere, se pot lăuda că sînt în graţiile alegătorilor, comentează AFP. "Majoritatea liderilor G8 suferă de o capacitate de influenţă redusă sau sînt pe baze politice fragile", observă Koichi Hajo, analist la Institutul de cercetări NLI din Tokyo. "În aceste condiţii, va fi dificil pentru ei să anunţe măsuri drastice, care ar însemna sacrificii pe plan intern. Mă tem că cei mai mulţi vor evita să îşi exercite autoritatea", sugerează analistul.
Pentru preşedintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, a cărui popularitate este de multă vreme la cel mai scăzut nivel, summit-ul de la Tokyo va fi ultimul. Şi asta pentru că se află la final de mandat. La rîndul său, premierul nipon, Yasuo Fukuda, gazda summit-ului, suferă de o scădere vertiginoasă a popularităţii, fiind practic în imposibilitatea de a guverna, opoziţia controlînd ambele Camere parlamentare.
Şi premierul britanic, Gordon Brown, are o credibilitate scăzută. În ceea ce îl priveşte pe Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, cota sa de popularitate a început să scadă încă de la începerea mandatului.
În Germania, cancelarul Angela Merkel probabil îşi va găsi cu greu un partener de coaliţie după alegerile din 2009.
Şi premierul canadian Stephen Harper conduce un guvern minoritar, existînd speculaţii despre posibilitatea convocării alegerilor anticipate.
Există şi excepţii. Noul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, se bucură de o largă susţinere în condiţiile în care îi urmează lui Vladimir Putin, iar premierul Italiei, Silvio Berlusconi, încă beneficiază de o popularitate de 50 la sută.
CEVA ÎN COMUN. Fiecare dintre aceşti lideri se află într-o situaţie fragilă pe plan intern, dar analiştii subliniază că există şi un numitor comun dificultăţile economice mondiale, concretizate în creşterea preţurilor la petrol şi la alimente. "Economia globală nu merge foarte bine, iar acest lucru nu este bun pentru nici unul dintre ei", notează Robert Dujarric, profesor la Temple University. De fapt, mulţi dintre lideri mizează pe summit-ul de la Tokyo pentru creşterea popularităţii, în special premierul Fukuda, 71 de ani, criticat pentru lipsa de autoritate. Un succes al summit-ului G8 ar fi pentru el ultima şansă de rămînere la guvernare. "Reuniunea acestor lideri nu este neapărat una eşuată", afirmă John Kirton, analist la Universitatea din Toronto. "Un summit reuşit are toate şansele de sporire a popularităţii unui lider", crede Kirton.
După ce au fost "înţepaţi" liderii marilor puteri, a venit rîndul reuniunii înseşi. USA Today afirmă că summit-ul reprezintă mai degrabă un decor pentru oportunităţi foto, decît o reuniune menită să se încheie cu rezultate concrete, în pofida rolului atribuit în urmă cu peste 30 de ani cînd au debutat aceste întîlniri la nivel înalt.
Nu aceasta a fost ideea cînd reuniunea a fost lansată la jumătatea anilor ’70 cu scopul de a soluţiona cele mai stringente probleme cu care se confruntă comunitatea internaţională. Summit-urile G8 suferă însă în prezent de reputaţia de a fi întîlniri în care se vorbeşte mult, dar se realizează puţin, scrie publicaţia americană.
Mai mult decît atît, orice club select al puterilor globale care include Italia, o ţară cu un statut mediu, dar nu cuprinde China, o adevărată putere, are o problemă de credibilitate, adaugă USA Today. "Consider procesul G8 un eşec total (...) Este o imagine a trecutului, dar nu a viitorului", a declarat Kishore Mahbubani, decanul Şcolii de Politici Publice Lee Kuan Yew din Singapore.
Anul trecut, la Heiligendamm, în Germania, G8 a făcut un pas mic spre reformarea sa prin lansarea unui "dialog" cu statele cu economie în puternică ascensiune, China, India, Brazilia, Africa de Sud şi Mexic, fără ca acest demers să marcheze un progres vizibil. "Actualul format nu mai este sustenabil pentru mult timp", a declarat Antonio Patriota, ambasadorul brazilian la Washington.
Un sondaj recent realizat în 16 state şi la care au participat 76 de oficiali guvernamentali şi experţi în politică externă dezvăluie că 63 la sută dintre cei chestionaţi susţin acordarea celor cinci state a statutului de ţări membre ale clubului G8. Doar opt procente dintre respectivii oficiali consideră că opinia publică priveşte G8 ca pe drept un club legitim.
UN HOTEL CU ISTORIE TUMULTOASĂ. Hotelul de lux care va găzdui summit-ul G8 din Japonia are o istorie tumultoasă, contribuind la falimentul unei bănci, devenind ulterior profitabil şi supravieţuind unei erupţii vulcanice, comentează France Presse.
Inaugurat în 1993 sub numele de "Apex Toya", hotelul este aşezat pe malul lacului vulcanic Toya, în mijlocul munţilor, luxul său fiind criticat iniţial de localnici. Hotelul, care a costat 65 de miliarde de yeni (390 de milioane de euro), a fost închis brusc în 1998, cînd proprietarul nu a mai putut suporta plăţile. Banca acestuia, Hokkaido Takushoku Bank, a devenit prima instituţie financiară japoneză intrată în faliment după al II-lea război mondial.
Doi ani mai tîrziu, în martie 2000, hotelul dezafectat a fost acoperit cu cenuşa vulcanului Usu, a cărui erupţie a provocat evacuarea a 13.000 de persoane. După renovare, hotelul a fost redeschis în iunie 2002, de data aceasta în proprietatea grupului nipon Windsor Hotels International. Windsor Hotel Toya Resort & Spa are 400 de camere în stil occidental sau japonez, o sursă termală vulcanică, precum şi 11 restaurante.
După anunţul organizării summitului G8, hotelul a fost vizitat de numeroşi curioşi, chiar dacă preţurile sînt foarte mari. Tarifele pentru o noapte ajung la 35.700 de yeni (215 euro) şi chiar la 1.365 de milioane de yeni (8.175 euro) în apartamentul prezidenţial de 230 de metri pătraţi. Hotelul Windsor rămîne inaccesibil multor oameni modeşti din regiune.
