Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Sunt epuizat fizic şi mental. Merg la înmormântări aproape în fiecare zi, pentru că mulţi bătrâni din cartierul meu au murit din cauza şocului şi a epuizării.” Declaraţia îi aparţine unui bărbat în vârstă de 66 de ani din oraşul Kawamata, situat la 45 de kilometri nord-vest de centrala Fukushima Daiichi, în interiorul unei zone care urmează să fie evacuată. Asemenea lui sunt mulţi, scrie Associated Press. Nu toţi reuşesc să gestioneze stresul. Un bătrân de 102 ani şi-a pus capăt zilelor. Locuia în satul Iitate, la 40 de kilometri de centrală, şi a făcut gestul disperat deoarece nu voia nici în ruptul capului să îşi părăsească domiciliul şi să-şi ducă restul zilelor printre străini.
Autorităţile au o misiune grea. Ele trebuie să evacueze alte cinci localităţi din jurul centralei. Ca să fie primiţi într-un centru de cazare, evacuaţii au nevoie de certificate speciale. Unii nu le obţin niciodată – pentru că, în urma testelor de radiaţii, ei sunt găsiţi contaminaţi – şi atunci sunt nevoiţi să trăiască pe unde şi cum pot, pentru că nici spitalele nu îi acceptă. Au cerut despăgubiri din partea statului, dar deocamdată nu au primit răspuns. Ironic, experţii dau mereu asigurări că oamenii contaminaţi nu prezintă un risc pentru alţii.
Experţii din afara graniţelor nipone împărtăşesc şi alte îngrijorări – unii seismologi japonezi au greşit că nu au acordat suficientă atenţie zonei de nord a arhipelagului, axându-şi studiile şi cercetările cu precădere pe trei regiuni sudice (Tokai, Tonankai şi Nankai) considerate cu potenţial ridicat de risc seismic. Robert Geller, seismolog american, care predă la Universitatea Tokio, a declarat pentru revista Nature că japonezii au ignorat semnele care ar fi putut anunţa mişcări tectonice şi în alte zone faţă de cele studiate. Începând din 1975, nici un cutremur mare nu s-a produs în sud. În schimb, toate cutremurele din zonele ignorate au produs de zece ori mai multe victime şi pagube materiale după 1979, susţine Geller.
Nu toţi cercetătorii niponi au avut însă viziuni înguste, mai scrie Nature, amintind de Katsuhiko Tohoku, cel care în ultimii 20 de ani a emis constant avertizări privind pericolul în care se află centralele nucleare din cauza cutremurelor şi a valurilor seismice. Mai tânărul său coleg Masanobu Shishikura, de profesie geolog şi paleoseismolog, declara în 2010 că un tsunami de mari proporţii poate fi aşteptat „în viitorul apropiat” pe coasta de nord a Japoniei, deoarece la fiecare 450-800 de ani ciocnirea repetată a plăcilor tectonice provoacă valuri devastatoare.
Experţii s-au înşelat la Cernobîl şi Fukushima
„Aşa cum în România primim asigurări că tehnologia de la Cernavodă este una foarte sigură, au existat în trecut asigurări şi în privinţa tehnologiilor de la Cernobîl şi, mult mai recent, a celor japoneze”, ne-a declarat ieri Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România. În 1983, vicepreşedintele Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, B. Semenov, declara că „un accident serios din cauza sistemelor de răcire este practic imposibil” la Cernobîl, în cazul modelului de reactor RBMK, oficialul argumentând „asigurarea” cu cele peste 1.000 de circuite primare prevăzute în proiect, fapt „ce sporeşte siguranţa reactorului”. În 1986, reactorul centralei de pe actualul teritoriu al Ucrainei exploda fix în urma unor probleme la sistemul de răcire. În ianuarie 2011, ministrul japonez al Economiei, Akihiro Ohata, declara că tehnologiile nucleare japoneze „sunt cele mai sigure din lume”. După două luni avea să înceapă dezastrul nuclear actual din Japonia.
• Violeta Fotache
