Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prăbușirea guvernului afgan, fuga președintelui Ashraf Ghani și preluarea puterii de către fundamentaliștii talibani au provocat, în numai câteva ore, panică în cancelariile occidentale, precum și în statele aflate în vecinătatea Afganistanului. Numeroși lideri internaționali se tem că haosul, starea de instabilitate și terorismul din țară se vor revărsa în afara granițelor afgane, iar valul de refugiați va inunda nu doar statele din regiune, ci și continentul european.
Viteza incredibilă cu care insurgenții fundamentaliști au preluat puterea în Afganistan, în urma unei ofensive de numai 10 zile, i-a luat prin surprindere până și pe cei mai pesimiști analiști militari occidentali. Rapiditatea cu care talibanii au ocupat țara nu poate fi comparată decât cu graba cu care US Army a părăsit teritoriul afgan, într-un cor de critici la adresa incapacității Casei Albe de a instala la Kabul, timp de 20 de ani, o conducere capabilă să reziste fără ajutor militar american.
Incertitudine regională
Pakistanul este primul stat care și-a exprimat îngrijorarea față de ultimele evenimente din țara vecină, anticipând că un val masiv de refugiați va trece granița, alăturându-se celor trei milioane de afgani aflați deja pe teritoriul său. Pakistanul este considerat statul cu cea mai mare influență asupra talibanilor, deoarece conducerea mișcării fundamentaliste și-a stabilit aici cartierul general, după ce a fost înlăturată de la putere din Afganistan de către trupele americane, în 2001. Într-o întrevedere avută cu omologul său britanic, duminică, imediat după ce talibanii au intrat în Kabul, șeful diplomației pakistaneze, Shah Mahmood Qureshi, a afirmat că „situația din Afganistan necesită contacte consistente ale comunității internaționale cu liderii afgani pentru a fi asigurate pacea și stabilitatea” în țara vecină. O altă putere care a menținut legătura cu liderii talibani este China. De altfel, se pare că gigantul comunist a forțat în ultimele luni o adevărată tovărășie cu conducerea mișcării fundamentaliste. În iulie, spre exemplu, Beijingul l-a primit pe liderul politic al grupării islamiste, Abdul Ghani Baradar, iar oficialitățile comuniste nu au ratat momentul de a caracteriza prezența SUA în Afganistan drept „destabilizatoare”. Foarte probabil, China se pregătește să umple golul lăsat de retragerea trupelor americane din Afganistan, printr-un plan de investiții în valoare de 62 de miliarde de dolari, în cadrul controversatei sale inițiative „O centură, un drum”, prin care urmărește să-și extindă influența geostrategică mondială. La rândul lor, insurgenții islamiști au nevoie de un garant puternic în regiune și, în plus, știu că iritarea chinezilor ar putea abate asupra lor, oricând, un dezastru. Această nouă camaraderie are însă la bază numai rațiuni de ordin pragmatic, în condițiile în care diferențele ideologice dintre cele două părți sunt imense. Regimul de la Beijing este acuzat că ține cu forța, în lagăre de concentrare, peste un milion de musulmani, din rândul minorității uigure din provincia Xinjiang, iar, de cealaltă parte, talibanii sunt considerați una dintre cele mai stricte grupări militante islamiste. Pe lângă planul de investiții pentru Afganistan, Beijingul are astfel și interesul de a preveni infiltrarea fundamentaliștilor islamici în provincia Xinjiang, prin granița chinezo-afgană. În schimb, Iranul a anunțat că va oferi refugiu temporar afganilor care sosesc la granița sa, însă aceștia trebuie să se întoarcă în țara lor, de îndată ce situația din Afganistan se va stabiliza. Potrivit unui oficial din Ministerul iranian de Interne, citat de agenția IRNA, Teheranul se pregătește de două luni pentru afluxul de refugiați. Ani de zile, conducerea iraniană a jucat la două capete în Afganistan. Oficial, Iranul a fost unul dintre aliații guvernului de la Kabul, dar i-a sprijinit în același timp și pe talibani, oferindu-le acestora refugiu, consultanță diplomatică și arme. O altă putere regională, Turcia și-a exprimat îngrijorarea față de perspectiva unui val și mai mare de refugiați, provocat de preluarea puterii de către talibani. „Ne confruntăm cu un val de imigranți veniți de pe teritoriul iranian”, a avertizat, la sfârșitul săptămânii trecute, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Deocamdată, oficialitățile de la Ankara au întărit măsurile de control și de securitate la granița cu Iranul.
Neliniște în Europa
Citește pe Antena3.ro
Criza din Afganistan poate lovi însă relativ rapid și continentul european. Șeful diplomației austriece, Alexander Schallenberg, a avertizat că instabilitatea de la Kabul poate fi resimțită în curând și în Europa. Austria a fost una dintre cele şase ţări ale UE care au insistat, săptămâna trecută, asupra dreptului lor de a expulza cu forţa solicitanţii afgani respinşi. Trei dintre aceste state membre - Danemarca, Germania şi Ţările de Jos - şi-au schimbat poziţia în acest sens, blocând returnările. „Conflictul și instabilitatea din regiune se vor revărsa, mai devreme sau mai târziu, în Europa și, prin urmare, și în Austria”, a declarat, ieri, Schallenberg, citat de APA. Anterior, oficialitățile ruse trăgeau un semnal de alarmă asupra modului în care securitatea din Asia Centrală și, ulterior, din Europa s-ar putea deteriora în mod periculos, dacă în Afganistan va avea loc o schimbare rapidă și haotică de putere. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, avertiza, la încheierea unei întrevederi avute în luna iulie cu o delegație a talibanilor, că ar putea apărea un risc ridicat de terorism în regiune, în perioada imediat următoare. La rândul lor, lideri politici și responsabili ai agențiilor de securitate de la Washington afirmă că prezența americană pe teritoriul afgan contribuia decisiv la supravegherea terorismului islamic. Chiar directorul CIA, William Burns, declara, în timpul audierilor în Comisia pentru Informaţii a Senatului, că retragerea trupelor occidentale din Afganistan generează riscuri „semnificative” în privința amplificării terorismului. Capacitatea SUA de a preveni amenințarea teroristă venită din Afganistan a beneficiat în mod clar de prezența militară americană acolo, spunea Burns. De îndată ce această prezență nu va mai exista, „capacitatea guvernului SUA de a colecta informații și de a acționa pentru combaterea amenințărilor se va diminua”, preciza el.
Haos și disperare
Mii de oameni disperaţi să fugă din Afganistan au încercat să se suie în avioane şi au provocat ieri un haos de nedescris pe aeroportul din Kabul, la o zi după ce talibanii au preluat puterea. Marea de oameni a început să sosească încă de noaptea de duminică spre luni pe aeroportul internaţional „Hamid Karzai”, din capitala afgană, mulţi dintre ei neavând nici măcar documente de călătorie sau viză. Cei mai mulţi erau oameni obişnuiţi, care s-au grăbit să ajungă la aeroport, sperând că americanii, care îşi evacuează personalul, îi vor scoate din ţară şi pe afgani, relatează agențiile internaționale de presă. Zeci de persoane au fost lovite sau călcate în picioare, printre care şi numeroși copii, după ce afganii s-au îmbulzit pentru a ajunge pe pistă, unde staţionau mai multe avioane programate pentru evacuarea limitată a cetăţenilor străini. În imagini video difuzate pe reţelele sociale pot fi observate sute de persoane care se împing şi se urcă unele peste altele, în încercarea de a pătrunde cu forța în avioane, iar în alte înregistrări pot fi auzite focuri de armă. În aceste condiții, toate zborurile de pe aeroportul internaţional „Hamid Karzai” au fost suspendate temporar, ieri, în jurul prânzului. Tot ieri, Ambasada Rusiei la Kabul a afirmat că preşedintele afgan, Ashraf Ghani, a fugit din ţară cu patru maşini şi un elicopter, pline cu bani, într-o direcție necunoscută.
Miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene vor participa astăzi la o videoconferinţă, pentru a analiza situaţia din Afganistan, unde statele occidentale îşi intensifică operaţiunile de evacuare.
