Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă în Libia au început deja să intervină forţele străine ca să facă ce nu au reuşit rebelii contestatari ai regimului lui Muamar Gaddafi, în ţările arabe care au făcut revoluţii mai izbutite, scăpând de dictatorii care se eternizaseră la putere, nu este război, dar nici pacea nu le prea tihneşte. Nu este nici în cele în care "unda de şoc" propagată de Tunisia, la începutul acestui an, prin "Revoluţia Iasomiei", a ajuns mai târziu.
În Egipt, unde sâmbătă populaţia cu drept de vot a participat la un referendum crucial pentru viitorul ţării, de revizuire a Constituţiei, ieri erau aşteptate cu sufletul la gură primele rezultate ale scrutinului.
Participarea egiptenilor la primul scrutin de după Mubarak a fost "masivă", cei mai mulţi dintre ei spunând că s-au bucurat de primul vot cu adevărat liber din viaţa lor. Dacă referendumul va întruni votul popular "pentru", egiptenii vor organiza primele alegeri libere după şase luni. Însă acest lucru se va afla, oficial, peste două zile, când se vor da publicităţii rezultatele finale ale referendumului.
Cu toate că l-au văzut pe preşedintele Hosni Mubarak plecat de la putere, egiptenii rămân încă divizaţi în privinţa căii libere, de data aceasta, pe care o vor urma.
Cele două formaţiuni politice principale, Partidul Democratic Naţional, al fostului preşedinte Mubarack, şi Fraţii Musulmani, sunt favorabili noii Constituţii, ce prevede în esenţă reducerea duratei mandatului prezidenţial la şase ani şi realegerea succesivă pentru un al doilea mandat doar o singură dată, şi noi criterii pentru candidaţi, cum ar fi bărbaţi peste 40 de ani care să fie căsătoriţi doar cu egiptence.
Activiştii prodemocratici contestă însă proiectul Constituţiei, spunând că schimbările nu sunt suficiente, susţinând că trebuie "rescrisă" Constituţia "în întregime".
Un incident neplăcut a avut loc în timpul scrutinului, când laureatul Premiului Nobel pentru Pace, fostul şef al Agenţiei pentru Energie Atomică, Mohamed El Baradei, figură marcantă a opoziţiei egiptene, a fost împiedicat să voteze în Cairo, unde mai mulţi tineri agresivi l-a atacat cu pietre în timp ce mergea la vot.
Citește pe Antena3.ro
În Maroc, mii de persoane manifestau ieri la Rabat şi Casablanca în special, cerând "democraţie" şi "dreptate socială", în ciuda faptului că regele Mohamed al IV-lea a anunţat "reforme politice profunde". "Poporul marocan cere schimbare", scandau în Rabat peste 4.000 de persoane, între care şi femei purtătoare de văl islamic, solicitând "demisia Guvernului".
În Casablanca, peste 10.000 de protestatari, potrivit informaţiilor organizatorilor, strigau "Nu corupţiei şi clientelismului!" şi cereau "un rege care domneşte şi nu guvernează". Nici în Rabat, nici în Casablanca nu se semnalaseră incidente, iar supravegherea poliţienească era discretă. Manifestanţii au spus că vor face în continuare presiuni, pentru ca regele să îşi ţină promisiunile de a constitui o comisie pentru revizuirea Constituţiei, pentru separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei şi întărirea puterilor premierului marocan, toate acestea însemnând, de fapt, trecerea la o monarhie parlamentară.
În Yemen, unde revoltele protestatarilor au fost contracarate sângeros de forţele regimului preşedintelui Ali Abdallah Saleh, un grup masiv de manifestanţi venise în zona Universităţii Sanaa să asiste la funeraliile celor 52 de protestatari ucişi de gloanţele forţelor de ordine.
Acest loc este "epicentrul" mişcărilor de protest declanşate în ianuarie, după revoltele din Tunisia şi a fost, vineri, teatrul celor mai sângeroase violenţe împotriva manifestanţilor, când partizanii regimului au deschis focul împotriva protestatarilor, în timpul rugăciunii de seară, ucigând 52 de persoane şi rănind 126.
Şi în Siria, care a fost liniştită până de curând, s-au produs violenţe, când forţele de ordine au dispersat cu gaze lacrimogene mulţimea din Deraa, care participa la funeraliile a doi manifestanţi care fuseseră ucişi cu gloanţe de forţele de ordine în timpul manifestaţiilor de vineri, prin care protestatarii cereau libertate şi respectarea drepturilor omului.
Pe recepţie
România "este pe recepţie" în cazul Libia şi urmează să ia o decizie internă dacă este cazul să participe la colaiţia internaţională şi sub ce formă, a anunţat ministrul de Externe, Teodor Baconschi. "Noi ne vom coordona cu statele membre şi cu Comisia la nivelul UE şi, bineînţeles, cu aliaţii noştri din NATO, pentru că o astfel de operaţiune poate fi susţinută numai la nivelul NATO în Marea Mediterană. Suntem pe recepţie şi nu vom lipsi din acest exerciţiu de coordonare politică a acţiunii militare. La rândul său, fostul preşedinte Ion Iliescu a susţinut că intervenţia în Libia, decisă la Summitul de la Paris, este necesară dacă se ţine seama că acţiunile liderului libian sunt "total iraţionale". Iliescu şi-a exprimat speranţa ca intervenţia militară să conducă la încetarea represiunii la care este supusă populaţia libiană şi ca în Libia să se găsească forţe interne care să debarce dictatura lui Gaddafi. Fostul preşedinte a evitat însă să se pronunţe asupra oportunităţii participării României la operaţiunea militară din Libia. "Nu vreau să mă pronunţ pe acest subiect. Aşa ceva trebuie hotărât de CSAT. Nu ştiu dacă va fi nevoie", a adăugat fostul şef al statului.
● Carmen Vintilă
