TOP 100 - Fraude cu fonduri europene

Open Europe, un think-tank britanic, a întocmit "Top 100", clasamentul unora dintre cele mai remarcabile cazuri de fraude sau de irosire a fondurilor de la bugetul UE, a transmis Agerpres.

Difuzarea "Top 100" a coincis cu publicarea ieri, la Bruxelles, a Raportului pe anul financiar 2007 al Curţii Europene de Conturi. Bugetul anual al UE este de circa 123 de miliarde de euro. Cei mai mari trei beneficiari pe locuitor ai fondurilor europene sunt vechi state membre: Luxemburg, Belgia şi Grecia. În termeni absoluţi, Franţa primeşte cea mai mare sumă: 89 de miliarde de euro pentru exerciţiul bugetar 2007-2013.

DENTISTUL CEL LACOM
Un dentist din oraşul italian Cosenza, "artist" în scoaterea de bani din piatră seacă şi pasionat de "aspiratoare", a cerut fonduri UE pentru o afacere cu panouri solare. Dar, cu banii primiţi, şi-a cumpărat un Ferrari Testarossa galben (200.000 de euro), o maşină de Formula 1 şi alte 55 de maşini de lux. Cazul lui a făcut parte dintr-o schemă de fraudare mai amplă, de circa 80 de milioane de euro, în care patru companii au deturnat fonduri comunitare timp de patru ani.

BUBBICO ŞI VIERMII DE MĂTASE
Tot un italian, preşedintele regiunii italiene Basilicata şi senator al Partidului Democrat (formaţiune supranumită "balena roşie"), Filippo Bubbico, a primit 10.329 de euro pentru o afacere cu viermi de mătase. Asemenea panourilor solare, nici aceasta nu a existat vreodată. Bubbico a acţionat sub nume false – Bibbido şi Bobbidi – în numele a două companii, Se-ta Italia şi Seta Basilicata, care primiseră bani de la UE. Bubbico a distribuit fonduri în valoare de circa 300.000 către diferite rude ale sale.

PĂRTIA DANEZĂ
Un om de afaceri danez a primit 100.000 de euro pentru a construi o pârtie de schi pe o insulă fără nici un fel de înălţimi şi unde nu ninge aproape niciodată. Danezul a recunoscut că nu se aştepta ca UE să sprijine un proiect "atât de nebunesc".

BORDELUL UE
Un fost primar al oraşului spaniol Chirivel, Ramon Romera, a primit fonduri de la Uniunea Europeană pentru a înfiinţa... bordelul "Al şaptelea cer".

De fapt, el ceruse 54.000 de euro pentru o şcoală de călărie, însă aceasta, neprimind licenţă de la autorităţi, a fost convertită în "club de animatoare".