Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău a avut imprudenţa să declare
zilele trecute, la Tiraspol, că “este prematur să se facă prognoze sau
declaraţii importante” în privinţa soluţionării politice a conflictului
transnistrean.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău a avut imprudenţa să declare zilele trecute, la Tiraspol, că “este prematur să se facă prognoze sau declaraţii importante” în privinţa soluţionării politice a conflictului transnistrean.
Rusia alimentează Chişinăul cu promisiuni deşarte privind soluţionarea diferendului transnistrean, pentru a determina autorităţile moldovene să se izoleze de Vest şi de NATO. Pe de altă parte, UE şi România şi-au focusat atenţia spre Republica Moldova. Pe acest fond, ambasadorul rus la Chişinău gafează. De ce se bîlbîie Kremlinul în problema transnistreană?
GĂŞTILE. Negociatorii moldoveni în problema transnistreană au o sarcină extrem de dificilă – aceea de a face pe plac, pe de o parte, la două grupuri politice de la Moscova care privesc problema transnistreană absolut diferit şi, pe de altă parte, UE şi SUA al căror interes faţă de Republica Moldova a crescut brusc după evenimentele din Caucaz. Totodată, ei trebuie să aibă grijă ca decizia finală pentru Transnistria să fie conformă cu Constituţia Republicii Moldova, aşa cum a promis în repetate rînduri preşedintele Voronin.
Cine sînt, aşadar, exponenţii celor două grupuri politice de la Moscova? Din primul grup fac parte o serie de deputaţi ruşi şi oameni influenţi de la Kremlin care gestionează numeroase afaceri în Transnistria şi care, de comun acord cu regimul separatist de la Tiraspol, dobîndesc de la Guvernul rus aşa-zisele “ajutoare umanitare” pentru Transnsitria sub formă de bani pe care, potrivit organizaţiei “Promo-LEX” din Republica Moldova, îi împart ulterior cu liderii transnistreni. Politicienii ruşi care fac parte din acest grup nu doresc deloc soluţionarea conflictului transnistrean. Din cel de-al doilea grup fac parte politicieni ruşi puţin interesaţi de Transnistria, dar care găsesc benefică o soluţie în baza eşuatului, în 2003, “Memorandum Kozak” de federalizare a Moldovei care prevede staţionarea militarilor ruşi în Transnistria pe o perioadă de încă 21 de ani.
BÎLBELE. Aşa se explică bîlbîiala diplomatică a Moscovei în problema transnistreană. Pe de o parte, preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat, după întrevederea cu Vladimir Voronin din 25 august, că “există şanse bune de a rezolva problema transnistreană”, iar pe de altă parte, la cîteva ore după aceea, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că “Chişinăul şi Tiraspolul sînt gata să accepte Memorandumul Kozak” – afirmaţie dezminţită a doua zi de preşedintele Voronin. Aşa se explică şi declaraţia imprudentă de miercuri a ambasadorului rus în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, făcută la Tiraspol după întrevederea cu preşedintele sovietului suprem al Transnistriei, Evgheni Şevciuc. Diplomatul rus a spus că “este prematur să se facă prognoze sau declaraţii importante în privinţa perspectivelor procesului politic de soluţionare a diferendului transnistrean”. Reiese că ambasadorul Kuzmin consideră neimportantă declaraţia încurajatoare a preşedintelui Medvedev făcută după întrevederea cu Vladimir Voronin. Conştientizîndu-şi gafa diplomatică, ambasadorul Kuzmin a revenit cu precizarea: “există totuşi premise bune pentru a avansa pe calea soluţionării politice a conflictului”. De altfel, Şevciuc şi Kuzmin au discutat la Tiraspol despre distribuirea ajutoarelor umanitare, trimise de Rusia în Transnistria.
3 SAU 5+2. Confuz a fost şi anunţul făcut de secretarul de presă al Preşedinţiei ruse, Natalia Timakova, după întrevederea Medvedev-Smirnov din 3 septembrie. Ea a spus că “preşedintele rus şi liderul transnistrean au convenit să continue negocierile pentru soluţionarea conflictului transnistrean în format trilateral Rusia, Republica Moldova şi Transnitria”, fără UE, SUA, Ucraina şi OSCE. Ulterior, ambasadorul rus Valeri Kuzmin a declarat că Rusia nu insistă asupra acestui fapt.
Dar, în cadrul întrevederii avute la Bruxelles cu Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, şeful diplomaţiei moldovene, Andrei Stratan, a declarat că “Republica Moldova va relua negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean doar în formatul 5+2”. Comisarul european a spus că Uniunea Europeană apreciază “abordarea constructivă şi matură” a situaţiei din Georgia de către Guvernul de la Chişinău şi sprijină Moldova “în vederea obţinerii noului mandat privind viitorul Acord de cooperare Repubica Moldova-UE, care să fie suficient de ambiţios în contextul realităţilor interne ale UE”.
