Trasnistria, motiv de şantaj făcut de Berlin faţă de Moscova pe tema securităţii europene

Iniţiată de preşedintele rus Dmitri Medvedev, ideea de securitate europeană a produs deja primele reacţii în cadrul Uniunii Europene. Tonul dialogului pe axa UE – Kremlin l-a dat chiar Angela Merkel. Imediat, prin vocea ministrului de externe Serghei Lavrov, Rusia a avut o reacţie de conciliere. "Uniunea Europeană poate participa la acţiunea de pacificare din regiunea Transnistreană". citează Itar-tass o declaraţie a oficialului rus.

"Numai în cazul în care Rusia va îndeplini condiţiile Berlinului, Europa va discuta cu Moscova problema securităţii europene, în cadrul Comitetului Rusia - UE", scrie publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta, care reproduce o declaraţie făcută de Angela Merkel.  "Haideţi să soluţionăm problema cu retragerea trupelor ruse din Transnistria, din cauza căreia nu funcţionează Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa şi nu există încredere în regiunea Mării Negre, iar apoi ne vom înţelege asupra arhitecturii comune de securitate”, le-a transmis ruşilor şi politologul Alexander Rahr în urma Memorandumului semnat pe 5 iunie de către Medvedev şi Merkel. Anterior acestor declaraţii, cancelarul german Angela Merkel i-a promis premierului Vlad Filat, în cadrul unei întrevederi, că se va implica mult mai mult în problema conflictului transnistrean.


Reacţii faţă de această problemă vin şi de la Bucureşti. Alina Inayeh, directoarea Fondului German Marshall din Bucureşti, spune: "Îndeplinirea cerinţelor, înaintate de Berlin ar demonstra cât de serioase sunt intenţiile Rusiei în a colabora eficient cu Uniunea Europeană". Numai în acest caz există şanse ca, în timp, Consiliul NATO – Rusia să fie înlocuit cu Comitetul UE – Rusia.

Moscova nu a rămas fără reacţie la solicitarea Berlinului. „Conştienţi că trebuie să joace o carte bună în această problemă, propusă chiar de Medvedev, tonul a fost unul moderat”, spune Nezavisimaia. De altfel, Serghei Lavrov a deschis uşa destul de larg acestei discuţii. Ministrul de externe rus i-a rechemat pe europeni la dialog, reamintindu-le că pasul putea fi realizat încă de acum câţiva ani: "Dacă UE nu ar fi rupt în 2003 semnarea memorandumului Kozak, ar fi fost deja în Transnistria". Pe acelaşi ton cu Lavrov a vorbit şi Serghei Mironov, preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Rusiei: „Am putea să fim deacord ca armata rusă din Transnistria să fie înlocuită cu un centru european pentru pregătirea forţelor pacificatoare sau salvatorilor pentru statele CSI, sub egida Statelor Unite ale Americii şi Federaţiei Ruse”.


Doar oficialii transnistreni nu par încântaţi de ideea ca armata rusă să plece de pe teritoriul lor. Aşa-numitul ministru de externe al Transnistriei, Vladimir Yastrebciak, a declarat după Memorandumul semnat între Rusia şi Germania că „suplimentarea trupelor ruseşti în regiune este un lucru care se impune”. În prezent, pe teritoriul transnistrean se află circa 1500 de soldaţi din fosta Armată a 14-a a URSS.


Pe 5 iunie 2010 s-a lansat ideea realizării Comitetului Rusia – UE. Acest lucru s-a produs în timpul unei întâlniri, la Meseberg, între cancelarul german Angela Merkel şi preşedinte rus Dmitri Medvedev. Tot atunci a fost semnat şi s-a convenit că noul organ se va ocupa şi de problema transnistreană.