Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele ales al Statelor Unite a numit mai mulți membri ai viitoarei sale administrații, selectați cu mare atenție din cercul său intim de colaboratori loiali, inclusiv un ambasador la Națiunile Unite, șeful Agenției pentru Protecția Mediului și un așa-numit „țar al frontierelor”, însărcinat cu supravegherea deportărilor masive în masă.
Trump este deja cunoscut pentru faptul că cere loialitate personală totală din partea consilierilor și a membrilor cabinetului său, toți cei aleși luându-i apărarea și susținându-i afirmațiile lipsite de acoperire privind „frauda electorală”, după înfrângerea sa în fața lui Joe Biden, în 2020.
Miliardarul de 78 de ani l-a anunțat la începutul acestei săptămâni pe Tom Homan, un adept al liniei dure în domeniul imigrației, în postura de „șef al frontierelor”, însărcinându-l cu îndeplinirea promisiunii sale cheie pe plan intern privind deportările în masă ale migranților fără documente.
Homan, care a ocupat funcția de director interimar al Serviciului de Imigrări și Control al Vămilor sub Trump, în timpul primului său mandat, este un apărător vechi al așa-numitei agende „Make America Great Again” (MAGA).
„Îl cunosc pe Tom Homan de mult timp și nu există nimeni mai bun în privința supravegherii și a controlului frontierelor noastre.”, a declarat Trump, adăugând că acesta se va ocupa de „toate deportările străinilor ilegali, înapoi, în țările lor de origine”.
Trump s-a angajat să lanseze cea mai mare operațiune de deportare a migranților fără documente din istoria SUA.
Citește pe Antena3.ro
Viitorul politicii externe
Un alt adept al liniei radicale, Michael Waltz, membru al Camerei Reprezentanţilor din partea statului Florida şi fost luptător în Forţele Speciale, va fi numit în postul crucial de consilier pentru Securitate Naţională, au relatat, luni, publicațiile „The Washington Post” şi „The Wall Street Journal”.
În materie de politică externă, Waltz ar face echipă cu influentul senator de Florida Marco Rubio, care ar urma să fie desemnat, potrivit ziarului „The New York Times”, în funcția de secretar de stat.
Rubio, în vârstă de 53 de ani, fusese prezentat pentru a deveni candidatul republican la vicepreşedinţie, Trump preferându-l însă, în cele din urmă, pe J. D. Vance.
În 2016, atunci când concurau pentru nominalizarea republicană la președinție, Rubio, actual vicepreşedinte al Comisiei de Informaţii din Senat și politician cu origini cubaneze, l-a numit pe Trump „escroc” și „cea mai vulgară persoană care a aspirat vreodată la președinție”.
Atât Rubio, cât și Waltz au viziuni deosebit de agresive în privința Chinei, pe care o consideră o amenințare și o provocare la adresa puterii economice și militare a SUA.
Cele două numiri ar deveni principalii arhitecți ai politicii externe bazate pe conceptul „America pe primul loc”, promovată de către Trump, în condițiile în care viitorul președinte a promis să pună capăt războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu și să evite orice alte implicări militare americane.
Trump l-a ales și pe John Ratcliffe, fost director al informațiilor naționale, pentru poziția de director al CIA, scrie Reuters. Ratcliffe este fost membru al Camerei Reprezentanților și susținător activ al politicilor lui Trump. Președintele ales a zis că mizează pe Ratcliffe, considerându-l „un luptător neînfricat pentru drepturile constituționale ale americanilor” și un apărător al securității naționale, prin politica „pace prin forță”.
În calitate de șef la spionaj, Ratcliffe s-a remarcat prin poziții dure împotriva Chinei și Iranului/ A criticat, de asemenea, politica președintelui Joe Biden în Orientul Mijlociu, acuzându-l pe acestea că ar fi avut o abordare prea blândă față de Iran și că n-ar fi sprijinit suficient Israel în conflictul cu Gaza.
Democrații l-au acuzat anterior pe Ratcliffe de partizanat și de deconspirare a unor informații clasificate în beneficiul politic al lui Trump.
Trump a ales-o şi pe Elise Stefanik, membră a Camerei Reprezentanţilor, în vârstă de 40 de ani din statul New York, pentru a fi ambasadoare a SUA la ONU.
„Elise este o luptătoare care pune America pe primul loc, incredibil de puternică, de tenace şi de inteligentă.”, a spus Trump.
Aleasă în Congres în 2014, la doar 30 de ani, Stefanik s-a impus treptat ca unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai lui Trump. Ea şi-a făcut un nume la nivel naţional prin apărarea vehementă a preşedintelui în timpul primei proceduri de punere sub acuzare a acestuia, în 2019, apoi a refuzat să certifice alegerile prezidenţiale câştigate în 2020 de democratul Biden.
Mai recent, în decembrie 2023, ea a fost protagonista unei secvenţe care a devenit virală pe reţelele de socializare, în care este văzută interogând-o insistent pe Claudine Gay, preşedinta Universităţii Harvard, despre sloganurile propalestiniene auzite în campus. Gay a demisionat ulterior.
La mijlocul lunii octombrie, Stefanik a acuzat ONU că „lâncezeşte în antisemitism”. Nu întâmplător, ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, Danny Danon, a felicitat-o luni pe Elise Stefanik pentru numire.
Presa americană a mai anunțat că Stephen Miller, autorul așa-numitei politici de imigrare a lui Trump privind „interzicerea musulmanilor” din timpul primului său mandat, ar urma să fie adjunctul șefului de cabinet al liderului american.
Într-un anunț separat, echipa de tranziție a lui Trump a declarat că Lee Zeldin, un vechi aliat politic al președintelui ales, va fi propus ca șef al Agenției pentru Protecția Mediului, cu mandatul de a reduce reglementările privind clima și poluarea, considerate „birocrație” de către întreprinderi.
De altfel, însuși Trump a declarat că Zeldin va avea sarcina de a lua „decizii de dereglementare corecte și rapide”, miliardarul promițând să distrugă normele privind siguranța și poluarea care, în opinia sa, frânează întreprinderile.
„Vom restabili poziția dominantă a SUA în domeniul energiei, vom revitaliza industria noastră auto pentru a readuce locurile de muncă americane și vom face din SUA liderul mondial al AI. Vom face acest lucru, protejând, în același timp, accesul la apă și aer curat!”, a scris, de altfel, Zeldin pe X.
Comentator de la „Fox News” - secretar al Apărării
Donald Trump îl propune pe Pete Hegseth, comentator la „Fox News”, pentru postul de secretar al Apărării, ca parte a unui plan de reorganizare a conducerii militare, anunță Reuters. Hegseth, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de politicile „woke” din armată, a susținut în mod public demiterea liderilor militari pe care îi consideră adepți ai progresismului.
Dacă va fi confirmat de Senat, Hegseth ar putea avea o relație tensionată cu generalul C.Q. Brown, actualul președinte al Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, pe care l-a acuzat de promovarea unei agende „radicale”. Practic, nominalizarea lui Hegseth reflectă viziunea lui Trump de a „curăța” conducerea militară de influențe pe care le percepe drept „anti-americane” și de a reduce implicarea SUA în alianțe. NATO nu face excepție.
Trump l-a caracterizat pe Hegseth drept un „adevărat susținător al politicii America First”, menționând că acesta va readuce „măreția” armatei SUA. Hegseth, în vârstă de 44 de ani, a criticat NATO pentru slăbiciunile sale și a acuzat aliații europeni de lipsa investițiilor în apărare. În viziunea sa, angajamentele SUA ar trebui să fie reevaluate dacă aliații nu contribuie în mod echitabil.
Ocolirea Senatului
Toate aceste nominalizările ar trebui aprobate de Senat, însă Trump speră să ocolească procesul de validare de către Camera superioară a Congresului, făcând numiri în timp ce aceasta nu se află în sesiune.
El a transformat problema într-un test de loialitate, insistând că orice republican care dorește să devină lider al Senatului „trebuie să fie de acord” cu numirile în vacanța judiciară.
Cei trei senatori care se luptă pentru acest post au dat imediat declarații, în care au afirmat că susțin această măsură sau că sunt cel puțin deschiși la această idee.
