Câștigarea de către președintele Recep Tayyip Erdogan a referendumului care a avut loc duminică în Turcia duce la cea mai mare schimbare politică din țară: înlocuirea sistemului parlamentar cu cel prezidențial. Rezultatul strâns, 51,3% față de 48,7 în favoarea reformei constituționale, a stârnit numeroase controverse. Opoziția turcă nu a acceptat deznodământul referendumului și s-a plâns de numeroase nereguli, cerând Înaltei Comisii Electorale (YSK) să anuleze referendumul care îi acordă puteri sporite președintelui Recep Tayyip Erdogan, însă acuzațiile de fraudă au fost respinse.
La nouă luni după ce a înfrânt tentativa de lovitură de stat din iulie anul trecut, Recep Erdogan a decis să joace totul pe cartea revizuirii Constituției, iar tabăra care a spus „DA” modificărilor propuse de președintele turc a devansat cu un mai puțin de 3 procente tabăra „NU”. Rata de participare la referendumul care a avut loc duminică în Turcia a fost de 86%.
Rezultatul referendumului ar urma să aducă cele mai importante schimbări politice de la declararea Republicii Turce. Dacă până acum rolul președintelui era unul limitat în luarea deciziilor politice, după ce va fi instalat noul sistem, prerogativele acestuia cresc considerabil. Printre amendamentele constituționale votate de cei 51,3% din turcii prezenți la vot se numără și abolirea funcție de premier, astfel că președintele va numi cabinetul, iar parlamentul nu va mai monitoriza miniștrii și nu va mai avea dreptul să inițieze moțiuni de cenzură. În plus, șeful statului nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să își mențină afilierea politică. În prezent, președintele trebuie să se retragă din partid după alegeri. După intrarea în vigoare a amendamentelor votate la referendumul de duminică, Erdogan va avea dreptul la încă două mandate, deci va putea să rămână în funcție până în 2029.
Erdogan vrea un nou referendum
Imediat după ce a anunțat victoria la referendumul constituțional de duminică, președintele Turciei, Recep Erdogan, a anunțat că va avea un dialog cu premierul Binali Yildrim și cu opoziția naționalistă privind reintroducerea pedepsei cu moartea și că ar putea convoca o consultare populară privind acest aspect.
Ponta: „În Turcia e altfel”
Deși opoziția turcă a acuzat fraude masive la numărătoarea buletinelor de vor, Victor Ponta, prieten bun cu Recep Erdogan, a afirmat că votul din Turcia nu este contestat de nimeni. „Poporul turc a votat și rezultatul nu este contestat de nimeni – deși este foarte strâns (doar 1,5 milioane voturi diferență)! Și „democrație” înseamnă că decizia aparține celor care votează. Problema este că Uniunea Europeană nu este mulțumită de rezultat, nici presa internațională, nici „deontologii” și Propaganda din țara noastră (ăia care sunt mai europeni decât europenii, mai democrați decât democrații și mai catolici decât Papa). În România contează ce votează oamenii doar dacă votează cum se așteaptă „Propaganda” – altfel se consideră un vot greșit, contestat, criticat și care oricum merită și trebuie schimbat. Uite că în Turcia e altfel”, a scris Victor Ponta, pe Facebook.
UE, avertisment pentru Turcia după rezultatul referendumului
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, și comisarul european pentru extinderea UE, Johannes Hahn, cer Turciei să caute un consens național asupra amendamentelor constituționale după rezultatul referendumului. „Amendamentele constituționale și în special aplicarea lor concretă vor fi evaluate în lumina obligațiilor Turciei în calitate de candidat la Uniunea Europeană și de membru al Consiliului Europei”, au precizat liderii UE într-un comunicat de presă comun. Și Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjon Jagland, a atras atenția liderilor turci asupra pașilor lor în viitor. „Asigurarea independenței puterii judiciare este de maximă importanță în conformitate cu principiul statului de drept consfințit în Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a spus Thorbjon Jagland. În plus, cancelarul german, Angela Merkel, i-a cerut luni preşedintelui Turciei să înceapă „un dialog respectuos” cu toate partidele politice după rezultatul strâns obţinut la referendumul, în timp ce politicienii germani vor măsuri dure împotriva Turciei și au solicitat sistarea negocierilor de aderare a Turciei la UE, suspendarea livrărilor de armament către această ţară, precum şi retragerea soldaţilor germani aflaţi la baza de la Incirlik, pentru a se răspunde astfel votului de la referendumul constituţional desfăşurat duminică şi care va spori puterile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.
În România 55,4% dintre turcii prezenți la vot s-au declarat împotriva modificărilor constituționale prin care îi sunt atribute prerogative sporite președintelui țării.
Presa străină a reacționat după scrutinul care a avut loc duminică în Turcia. Postul american de televiziune CNN a titrat „Democrația a murit în Turcia”, în timp ce cotidianul britanic „The Guardian” spunea că „Erdogan se agață de victorie”. Modul în care Erdogan a organizat și promovat referendumul l-a făcut să intre în conflict cu o serie de țări europene, care au anulat mitingurile electorale la care urmau să ia parte miniștrii săi pentru a convinge alegătorii din străinătate.
Președintele turc, Recep Erdogan, a declarat că modificările constituționale aprobate prin referendum vor fi implementare după alegerile din 3 noiembrie 2019.
După victoria taberei „DA” în referendumul de duminică, Turcia va prelungi starea de urgență intrată în vigoare de la puciul eșuat din 15 iulie 2016.
Președintele Turciei, Recep Erdogan a revendicat victoria și a declarat că națiunea turcă și-a arătat voință liberă și „a luat o decizie istorică privind sistemul de guvernare”. Imediat după anunțul rezultatului de la referendumul constituțional de duminică, Recep Erdogan a anunțat că va avea un dialog cu premierul Binali Yildrim și cu opoziția naționalistă privind reintroducerea pedepsei cu moartea și că ar putea convoca o consultare populară privind acest aspect. În plus, Erdogan, a precizat că modificările constituționale aprobate prin referendum vor fi implementare după alegerile din 3 noiembrie 2019.
În ciuda victoriei a taberei care a spus „DA” amendamentelor constituționale, tabăra „NU” a câștigat în principalele trei orașe turce: Istanbul, Ankara și Izmir, dar și în regiunile din sud-estul țării, unde trăiește populație majoritar kurdă. După anunțarea rezultatelor plebiscitului de duminică, localnicii mai multor cartiere din Istanbul au ieșit la ferestrele locuințelor lor și au izbit cu putere oale și tigăi, protestând în acest fel față de votul în favoarea sporirii prerogativelor președintelui Recep Erdogan.