Explozia de pe podul Kerci demonstrează că ruta feroviară-cheie spre Crimeea și, mai departe, spre linia frontului din Herson este oricând vulnerabilă la viitoare atacuri. Presa și propaganda de la Moscova dădeau asigurări, în urmă cu trei luni, că podul care face legătura între Crimeea și Rusia este „protejat împotriva oricăror atacuri aeriene, terestre, maritime și subacvatice”.
Acum, distrugerea sa, chiar și parțială, va afecta serios logistica armatei ruse, care și așa se confruntă cu mari probleme de aprovizionare în Ucraina. Podul reprezintă o „arteră” logistică vitală a forțelor Moscovei, care asigură aprovizionarea trupelor ruse din regiunea Herson, precum și a bazei navale de la Sevastopol, din peninsula Crimeea.
Oficialii ruși au declarat că, până sâmbătă seară, a fost reluat un trafic auto limitat pe secțiunile nedeteriorate ale șoselelor podului, iar serviciile feroviare au fost restabilite pe căile ferate. Camioanele au fost însă îndrumate să ia feriboturi pentru a traversa strâmtoarea, a relatat presa rusă de stat.
Este posibil ca acum să fie nevoie de traversări cu feribotul pe vreme rea sau de numeroase transporturi aeriene, ambele opțiuni mult mai periculoase, în vederea consolidării sprijinului militar în Crimeea și spre linia frontului, ceea ce va pune și mai multă presiune pe singura cale ferată, neafectată, aflată mai la est, care trece prin Melitopol, de-a lungul coastei Mării Azov.
Ucrainenii paralizează armata rusă
Deși Kievul nu a revendicat responsabilitatea pentru explozia podului din strâmtoarea Kerci, administrația Zelenski și-a asumat anterior o serie de lovituri asupra unor obiective din Crimeea, în timpul verii.
Lovitura de sâmbătă dimineață expune slăbiciunea uluitoare din secolul al XXI-lea a forțelor armate de ocupație ale Rusiei, care depind de căile ferate pentru a se deplasa.
În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat sistemul feroviar de transport al rușilor cu o precizie chirurgicală. Mai întâi a lovit nodul de cale ferată din Izium, în ofensiva care a dus la retragerea trupelor ruse din zona Harkov. Apoi, ucrainenii au recucerit și orașul Liman, într-o victorie care pune în pericol controlul Rusiei asupra regiunilor Donețk și Lugansk. Acum a fost atacat și podul Kerci, considerat vital pentru menținerea ocupației Rusiei în sud.
Ceea ce complică și mai mult problemele pentru Putin este faptul că nodul feroviar utilizat de ruși, aflat mai departe, în interiorul Donețkului, a fost, de asemenea, lovit, tot sâmbătă. Un tren de marfă a explodat acolo, afectând capacitatea Rusiei de a folosi liniile de cale ferată din interiorul Donețkului și Luganskului, pe care Ucraina le-a pus deja sub o mare presiune.
Ucraina și-a sincronizat cu răbdare lovirea infrastructurii de cale ferată folosită de ruși. Armata lui Zelenski a atacat în momentul în care rușii au deja probleme serioase, asigurându-se că remedierea daunelor provocate va necesita o perioadă mai lungă de timp.
Provocare imensă pentru Kremlin
În fața semnelor care prevestesc o înfrângere lentă în sudul și estul Ucrainei, Putin se confruntă acum cu o serie de decizii urgente și dureroase pentru Kremlin.
La vest de râul Nipru, armata sa din Herson este asediată de forțele ucrainene, care avansează neașteptat de rapid. Trupele ruse se retrag și din cauza aprovizionării insuficiente, care va fi accentuată de explozia din Kerci.
Soldații ruși sunt în prezent din nou deconectați de la această linie de aprovizionare, care fusese oricum slăbită de avarierea unor poduri peste Nipru, susțin corespondenți de război occidentali, citați de CNN. În ultima săptămână, armata lui Putin a cedat deja peste 500 de kilometri pătrați.
În aceste condiții, se pune întrebarea dacă, pe termen lung, Moscova își poate menține pozițiile deținute în prezent, având rutele de aprovizionare întrerupte. Deocamdată, acest deziderat al Kremlinului pare imposibil.
Oricum, evenimentele din ultimele zile par să-l forțeze pe președintele rus să ia o decizie rapidă – fie ordonă o retragere din zonele în care trupele sale deja slăbite sunt copleșite de contraofensiva ucraineană pentru a le redirecționa spre poziții ce pot fi apărate, fie își asumă un pariu cu miză mare, împrăștiindu-le pe o linie întinsă a frontului, în încercarea de a nu pierde noi teritorii.
În cazul Crimeei, Putin a inaugurat personal podul peste strâmtoarea Kerci, la volanul unui camion, în 2018. De altfel, anexarea ilegală a teritoriului ucrainean a fost sursa unei mândrii deplasate, manifestată cu fast imperial de către Kremlin.
Putin se află însă acum în fața unei alegeri dificile. Fie fortifică și mai mult Crimeea cu forțe epuizate, care se confruntă cu probleme de realimentare, fie își retrage parțial unitățile pentru a se asigura că resursele lor semnificative din peninsulă nu vor fi tăiate, direcționându-le spre Melitopol, unde se află ultima cale ferată neafectată a Rusiei către sudul Ucrainei.
În vreme ce podul Kerci poate fi lovit din nou, podul feroviar de la Melitopol a devenit acum o țintă de o valoare extrem de importantă. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat chiar săptămâna trecută că o ofensivă din Zaporojie spre Melitopol este foarte probabilă. În acest context, simpla perspectivă ca ultima cale ferată neatinsă a Rusiei către sud să fie întreruptă s-a transformat pentru Moscova într-o problemă de viață și de moarte.
În concluzie, după ce a luat o serie de hotărâri greșite, Putin trebuie să aleagă acum între a continua să-și urmărească ambițiile mai mari, cu șanse tot mai mai mici de succes, sau să-și consolideze forțele în jurul unor obiective pe care are mai multe speranțe să le poată îndeplini.
În primul scenariu pentru liderul de la Kremlin există riscul unui sfârșit catastrofal al invaziei și, foarte posibil, al regimului său. A doua variantă îi poate șifona serios imaginea, dar îi oferă șanse mai mari de a menține ocupația asupra unor părți mai mici din teritoriul ucrainean.
NATO își face griji pentru înfrângerea lui Putin
Poziția lui Putin pe plan intern nu a fost niciodată mai șubredă ca acum, de la instalarea sa la putere, în 2000. O recunoaștere a eșecului în Ucraina se poate dovedi fatală pentru liderul de la Kremlin, pus cu spatele la zid nu doar de către Ucraina și Occident, ci și de către tot mai mulți dintre conaționalii săi.
Dacă NATO s-a temut cândva de o victorie a lui Putin, acum își face griji pentru înfrângerea sa. Însuși președintele american, Joe Biden, a avertizat zilele trecute că amenințările nucleare ale liderului rus ar putea să nu fie o cacealma, pe măsură ce celelalte opțiuni de victorie ale Rusiei în Ucraina se reduc substanțial, de la o zi la alta.
„Încercăm să ne dăm seama care este rampa de ieșire a lui Putin. Unde găsește el o cale de salvare? Cum se poate poziţiona astfel încât să nu-și piardă doar imaginea, ci și o parte semnificativă din puterea sa în Rusia?”, s-a întrebat Biden, la o strângere de fonduri în New York.
„Dacă lucrurile continuă să meargă ca acum, există, pentru prima dată de la criza rachetelor din Cuba, o ameninţare directă cu utilizarea armelor nucleare!”, a avertizat el.
„Putin stabilește efectiv noi condiții!”, a afirmat și Alexei Makarkin, director adjunct al Centrului pentru Tehnologii Politice din Moscova. „Practic, nu mai există spațiu de manevră!”, a adăugat el, citat de Bloomberg.
Un oficial european a comparat situația lui Putin cu cea a unui animal încolțit, care devine din ce în ce mai periculos, pe măsură ce intră și mai mult în capcană.
Contraofensiva Ucrainei a recucerit în doar câteva săptămâni mii de kilometri pătrați de teritoriu deținut cândva de Rusia, crescând ambițiile Kievului de a împinge forțele Moscovei dincolo de liniile pe care acestea le controlau înainte de invazia din 24 februarie. Cu cât fac mai multe progrese, cu atât mai mare este presiunea internă la care este supus liderul de la Kremlin, ce ar putea fi împins să recurgă la un gest extrem.