Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernele din zona euro au propus un nou pachet de ajutor financiar si o reforma a fondului de ajutor al zonei euro, prin care se vizeaza reducerea poverii datoriilor asupra Greciei, Portugaliei si Irlandei. Zona euro vrea sa extinda, de la 7 ani la cel putin 15 ani, maturitatea pentru imprumuturile acordate tarilor in dificultate si in acelasi timp sa reduca dobanda, de la 4,5% la 3,5%, pentru aceleasi imprumuturi, potrivit unui proiect al declaratiei finale ce va fi adoptata la summitul liderilor din zona euro. In cazul prelungirii maturitatii, durata imprumuturilor este de minimum 15 ani si poate merge pana la 30 de ani, a declarat un alt diplomat.
Sectorul financiar va alege dintr-un 'meniu de optiuni' ajutorul Greciei in privinta datoriilor in anii urmatori, incluzand preschimbari ale datoriei, rostogoliri sau rascumparari, se arata in proiect.
Liderii zonei euro au indicat ca nu mai exclud nici un 'default selectiv' pentru datoria Greciei intr-un nou pachet de ajutor financiar extern, care ar trebui sa includa, conform asteptarilor, si un plan de preschimbare de obligatiuni, potrivit unor surse. Rascumpararea obligatiunilor Greciei la un discount fata de valoarea nominala ar fi cea mai buna solutie de implicare a investitorilor privati in ajutorul destinat statului elen, considera unii analisti.
Guvernele tarilor din zona euro iau in calcul garantarea obligatiunilor Greciei in cazul intrarii statului elen in incapacitate de plata. La ce ar folosi declararea falimentului? Pe de o parte, ar facilita accesul bancilor grecesti la fondurile de urgenta ale Bancii Centrale Europene, pe de alta parte, datoria grecilor ar putea fi finantata mai ieftin prin intermediul BCE. Obligatiunile grecesti ar putea fi garantate prin titluri cu rating 'AAA' dobanda mica) emise de Fondul European pentru Stabilitate Financiara, a aratat la randul sau un oficial al unei banci centrale din zona euro. Fondul de Stabilitate Financiara, cu resurse de 440 miliarde euro, este controlat de guvernele din zona euro si a fost infiintat anul trecut pentru a atrage din piata fonduri destinate sprijinirii statelor cu probleme. EFSF a plasat in iunie obligatiuni de 5 miliarde euro, cu scadenta la 10 ani si un randament de 3,49%.
Fondul nu a fost folosit pentru sprijinirea Greciei, desi a cofinantat pachetele de finantare externa ale Irlandei si Portugaliei.
Pana acum, Banca Centrala Europeana (BCE) a insistat ca liderii europeni sa nu permita intrarea Greciei in incapacitate de plata, deoarece un astfel de eveniment are potentialul sa declanseze o noua criza financiara globala. Presedintele BCE, Jean-Claude Trichet afirma acum doua saptamani ca BCE nu poate accepta obligatiuni grecesti intrate in 'default' drept colateral pentru operatiunile de lichiditate ale institutiei.
Totodata, al doilea pachet de asistenta financiara pentru Grecia nu va cuprinde o taxa asupra sectorului bancar. Desi aceasta ar fi fost una dintre solutii, liderii europeni au renuntat la ea. BCE, Germania si Franta au expuneri foarte mari pe Grecia, tara cu o datorie publica de 340 miliarde euro. Bancile franceze au o expunere pe datoria suverana a Greciei de 37 miliarde euro, cele germane de 25 miliarde, cele britanice de 9 miliarde, conform datelor Bancii Reglementelor Internationale, citate de Reuters. Expunerea totala (privata si suverana) a bancilor europene pe Grecia era de 165 miliarde euro in T3 2010, bancile franceze avand cea mai mare parte, cu 68 miliarde euro, urmate de cele germane cu 50 miliarde euro. De altfel, primele trei mari banci dintre acestea au fost puse sub observatie de catre Moody’s: BNP Paribas, SocGen si Credit Agricole – care detine si Emporiki Bank. De asemenea, Germania si Franta au cele mai mari cote la BCE, fiind cele mai mari garante ale bancii, lucru care in final le face si mai vulnerabile. BCE are o expunere de 194 miliarde euro pe Grecia.
Ideea impozitarii bancilor, care a iesit pana la urma din discutie, venise, initial, din partea lui Merkel si a presedintelui francez Nicolas Sarkozy, care se intalnisera in particular, cu o zi inaintea summit-ului de la Bruxelles pentru a discuta despre acest plan. Privita ca o 'a treia cale' pentru Grecia, propunerea viza implicarea sectorului privat la planul de salvare al Greciei, care mai prevede reesalonarea datoriilor si cumpararea acestora. In opinia specialistilor, toate aceste masuri ar avea avantajul de a impiedica producerea unui deficit de plata a imensei datorii elene, evaluata la 350 de miliarde de euro, adica peste 150% din PIB-ul tarii.
Ideea, despre care s-a aflat din culise, chiar daca a fost pe placul mai multor politicieni europeni, nu le-a suras deloc bancherilor, care au inceput sa faca presiuni sa se renunte la propunere. Reactiile nu au intarziat sa apara. Principiul acestui plan corespunde unei 'logici ciudate', a afirmat presedintele Federatiei Bancare Franceze (FBF), François Perol, comentand despre un impozit ce ar fi urmat sa fie aplicat numai bancilor. Si omologul sau german, Michael Kemmer, a avut o reactie similara, estimand ca propunerea se indreapta, mai degraba, spre 'o falsa cale'. Perol a mai tinut sa precizeze ca aceasta taxa se va adauga celor deja existente in mai multe tari europene de la declansarea crizei economico-financiare.
Citește pe Antena3.ro
Merkel 'ruineaza' Europa lui Kohl
Cancelarul german Angela Merkel a avut parte de critici dure din partea fostului cancelar german Helmut Kohl, 'reunificatiorul' tarii, care pare prea putin incantat de politica pe care o face 'protejata' sa din fosta Germanie comunista.
Der Spiegel a dezvaluit recent ca Helmut Kohl se plangea unui prieten de-al sau de comportamentul lui Merkel. 'Ea imi ruineaza Europa mea', spusese Kohl, referindu-se la modul in care actualul cancelar gestioneaza criza din zona euro.
Dar Kohl nu a fost singurul care a criticat-o pe Merkel. Au fost si alti membri marcanti ai formatiunii politice a lui Merkel, Uniunea Crestin-Democrata (CDU), ca Volker Bouffier, vicepresedintele CDU, care recent a afirmat la randul sau ca Merkel este in pericol sa distruga insasi mostenirea pro europeana a partidului sau. 'Europa este un proiect politic. Este mult prea important ca sa fie lasat in seama agentiilor de rating', a declarat Bouffier pentru Der Spiegel. 'Ultimul lucru pe care si l-ar putea permite o tara cu export puternic ca Germania ar fi sa aiba o populatie eurosceptica', a adaugat la randul sau Kurt Lauk, seful consiliului economic al CDU, adaugand ca 'Guvernul trebuie sa porneasca ofensiva acum'.
Din toate partile se trag sageti inspre Merkel. Presedintele German Bundesbank, Jens Weidmann, a declarat pentru Die Zeit ca guvernului german ii lipseste o strategie clara pentru a impiedica extinderea crizei datoriilor in zona euro.
Merkel si-a atras destul de repede reputatia de eurosceptica, pentru ca pare sa blocheze mai degraba o eventuala solutie la criza datoriilor. Ba chiar amenintase zilele trecute ca nu va participa la summit-ul de ieri, al liderilor europeni, daca la reuniune nu va fi adoptat un al doilea plan de salvare a Greciei de la faliment.
• Sanziana Stancu
Isarescu: Romania nu are expunere
Sistemul bancar romanesc nu are o expunere directa la criza datoriilor suverane din Grecia, dar exista posibile canale de contagiune, iar acestea trebuie monitorizate strict, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, intr-un interviu, acordat la Bucuresti, agentiei de presa chineze Xinhua. Acesta a mai precizat ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) s-a pregatit prin mai multe masuri pentru o contagiune a crizei din Grecia, care ar putea avea loc mai ales pe canalul psihologic. Guvernatorul BNR a descris situatia de ansamblu a sistemului bancar local ca fiind 'sub control' si a explicat ca circumstante anterioare au plasat bancile intr-o pozitie mai buna sa faca fata crizei datoriilor suverane. 'Ne-am uitat la toate bancile de aici si exista in principal banci romanesti cu capital strain, majoritatea subsidiare ale unor grupuri bancare europene. Pot sa va spun ca testele noastre de stres si cererile pentru capital au fost mult mai dure decat cele din Europa', a spus Isarescu.
• D. Ivan
