"Am obţinut un consens în legătură cu îngheţarea averilor fostului şef de stat Ben Ali, ale familiei sale şi ale anturajului său”, a subliniat sursa citată.
Acest acord preliminar a fost încheiat în cadrul reuniunii de la Bruxelles a experţilor din cele 27 de state membre UE referitoare la Maghreb.
UE aşteaptă în prezent ca noile autorităţi tunisiene să transmită o listă clară cu persoanele care urmează să fie vizate de aceste sancţiuni, adaugă diplomatul citat. Decizia de principiu urmează să fie oficializată de către ambasadorii statelor UE apoi de către miniştrii europeni ai Afacerilor Externe, probabil la următoarea reuniune prevăzută pentru 31 ianuarie.
La Paris, Ministerul de Externe a transmis dorinţa sa ca un astfel de îngheţ al averilor să poată interveni la nivel european chiar de la sfârşitul lunii. "În anumite zone competente ale UE, Franţa a cerut îngheţarea averilor, pledând pentru ca eventuala listă cu persoanele vizate să poată fi adoptată la viitorul Consiliu al Afacerilor Externe din 31 ianuarie”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Bernard Valero. La rândul său, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei UE, Catherine Ashton, Maja Kocijancic, s-a mulţumit să spună că, în acest stadiu, îngheţarea averilor este o posibilitate luată în calcul.
Îngheţarea averilor familiei Ben Ali ar intra în cadrul unui ansamblu de măsuri de susţinere pe care UE le ia în calcul în favoarea noilor autorităţi tunisiene, în special în domeniul economic. Pe de altă parte, deja există voci critice care afirmă că reacţia europeană faţă de Revoluţia de Iasomie, cum a fost numită revolta din Tunisia, este prea lentă, inclusiv a şefei diplomaţiei europene.
Miercuri, Elveţia a decis să blocheze, cu intrare imediată în vigoare, averile preşedintelui demis şi cele ale anturajului său care ar putea fi deţinute pe teritoriul Confederaţiei, pentru a se evita eventualele transferuri în străinătate. La rândul ei, Franţa a blocat sâmbătă, după ce s-a anunţat fuga din ţară a lui Ben Ali, orice eventuală mişcare financiară suspectă referitoare la averile tunisiene din Franţa. Germania a anunţat că va susţine orice blocare de conturi bancare pe care fostul preşedinte tunisian şi apropiaţi de-ai săi le posedă în UE.
În altă ordine de idei, la Tunis, o mie de manifestanţi au cerut joi demisia Guvernului de tranziţie, care s-a reunit pentru prima oară, denunţând, ca şi în zilele precedente, prezenţa în posturi-cheie a miniştrilor din fosta echipă a preşedintelui demis.
Pentru a încerca să dezamorseze criza, toţi miniştrii Guvernului membri ai partidului fostului preşedinte, Adunarea Constituţională Democratică (RDC), au demisionat din această formaţiune, care a anunţat apoi dizolvarea Biroului său Politic.
O sută de magistraţi şi de avocaţi au manifestat în faţa Palatului Justiţiei pentru a cere independenţa justiţiei şi îndepărtarea magistraţilor pe care-i acuză că au servit interesele preşedintelui demis şi ale familiei sale, acum acuzaţi că şi-au însuşit bogăţiile ţării.
Preşedintele de tranziţie, Foued Mebazaa, şi-a luat angajamentul miercuri seara să o rupă definitiv cu trecutul şi să vegheze ca Guvernul de tranziţie să răspundă tuturor aspiraţiilor legitime ale revoluţiei libertăţii şi demnităţii care a pus capăt celor 23 de ani de regim Ben Ali.
Postul public de televiziune, citând o "sursă oficială” neidentificată a anunţat arestarea a 33 de membri ai clanului Ben Ali, fără a preciza circumstanţele arestării, nici numele persoanelor reţinute. Miercuri, justiţia tunisiană a deschis o anchetă pentru "achiziţionarea ilegală de bunuri”, "plasamente financiare ilicite în străinătate” şi "export ilegal de devize”, la adresa lui Zine El Abidine Ben Ali şi a familiei sale. Ancheta judiciară îi vizează în special pe fostul şef al statului, pe soţia sa, Leila Trabelsi, pe "fraţii şi ginerii Leilei Trabelsi, pe fiii şi fiicele fraţilor ei”.
Citește pe Antena3.ro