Un ziar german atrage atenţia că minorităţile maghiară şi română ar putea contribui la tensiunile din Ucraina

Toţi ochii sunt îndreptaţi asupra peinsulei Crimeea. Se menţine sau nu integritatea teritorială a Ucrainei? Dar tensiuni există şi la graniţele din sud-vest. Într-o analiză intitulată “Separatiştii stau la pândă în estul Ucrainei”, jurnaliştii de la cotidianul german Die Welt au ajuns la concluzia că nu doar ruşii au pretenţii teritoriale în Ucraina, ci şi minoritatea română, maghiară şi tătară. “În marea dramă din jurul integrităţii teritoriale a Ucrainei, toţi ochii sunt îndreptaţi spre Peninsula Crimeea din estul ţării, dar şi în sud-vest se agită lucrurile. Acolo trăiesc populaţii care au aparţinut într-o vreme României, Ungariei, Poloniei sau Cehoslovaciei. Aceştia solicită acum mai multă autodeterminare”, noteaza Die Welt.

La finalul săptămânii trecute, ministrul de Externe al Ungariei, Janos Martonyi, a vizitat teritoriile ucrainene care înaintea primului Război Mondial au aparţinut Ungariei. Astăzi acele zone sunt populate de aproximativ 160.000 de etnici maghiari. “Martonyi a avut un discurs prudent, echilibrat şi pacifist, garantând minorităţii maghiare o susţinere totală a Budapestei, solicitând însă o poziţie unită şi pe o singură voce a minorităţii maghiare din Ucraina. Cea mai bună cale, în viziunea lui Martonyi, este o Constituţie nouă, care să permită descentralizarea ţării. Aceste solicitări nu trebuie confundate cu cele ale Rusiei, care vizează federalizarea Ucrainei şi în final ruperea integrităţii sale teritoriale. Ungaria a subliniat că respectă integritatea teritorială a Ucrainei, dar doreşte evident mai mult decât drepturile minimale la autodeterminare”, mai scrie Die Welt.

Pretenţiile radicalilor din Jobbik
Luni, partidul radical naţionalist Jobbik din Ungaria a cerut acordarea unei autonomii teritoriale totale pentru minorităţile ungară şi ruteană din regiunea Transcarpatia din vestul Ucrainei. Într-o conferinţă de presă la Budapesta, adjunctul liderului grupului parlamentar al Jobbik, Marton Gyongyosi, a făcut apel la comunitatea internaţională să facă presiuni asupra conducerii interimare a Ucrainei şi să oprească convocarea pentru serviciul militar care a început şi în Transcarpatia. Presedintele Uniunii Culturale a maghiarilor din regiunea Transcarpatia a subliniat într-o intervenţie telefonică la un post de radio ungar că “Ucraina nu mai are nici un viitor ca stat central”. “Evenimentele din Crimeea au arătat că o ţară că Ucraina nu poate avea o bază stabilă cât timp acţionează ca un stat central. O ţară aşa de mare precum Ucraina cu atâtea linii adânci de rupere nu îşi mai poate păstra integritatea teritorială”, a comentat Laszlo Brenzovics, care se proclamă purtător de cuvânt al maghiarilor din Transcarpatia.
“Ungaria se teme că forţele naţionaliste din Ucraina ar putea ameninţa drepturile minorităţilor. Noul Parlament a anulat o lege privind dreptul de folosire în instituţiile publice a limbilor minoritare, lege adoptată în 2012. Decizia a oferit ocazia Moscovei să catalogheze puterea de la Kiev ca fiind naţionalistă. Inclusiv ţările Grupului de la Vişegrad-Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, dar şi Guvernele din România, Bulgaria şi Grecia au protestat faţă de această decizie”, notează nemţii.

Conform sursei citate, într-un contrast evident cu mesajul pacifist al Guvernului ungar, postul de televiziune Echo TV a adus în discuţie revizuirea graniţelor Ungariei cu Ucraina. “Mesajul reportajului era clar: să ne punem bine cu ruşii, doar aşa graniţa cu Ucraina va fi la fel cu cea dinaintea Tratatului de la Trianon”, remarcă cei de la Die Welt. Preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, a subliniat luni că Ungaria împărtăşeşte poziţia UE în privinţa Ucrainei. “Fidesz nu va accepta ca întregul conflict din Ucraina să devină temă de campanie electorală în politica internă ungară. Ungaria nu este parte componentă a conflictului din Ucraina, iar maghiarii sunt în siguranţă atât în Ungaria cât şi în Transcarpatia, Guvernul acţionând ca lucrurile să rămână aşa”, a comentat premierul Viktor Orban, citat de Magyar Hirlap.

“În România se înmulţesc vocile dinspre extrema-dreaptă care solicită redobândirea teritoriilor româneşti dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Relaţia dintre România şi Ucraina este extrem de tensionată, România fiind singura ţară cu care Ucraina are un conflict deschis privind frontierele terestre. O parte din conflict a fost aplanat în 2009, după o decizie a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. Ucraina a pierdut dreptul de a revendica Insula Şerpilor şi teritorii din Marea Neagra bogate în resurse minerale. Conflictul continuă pe teritoriile din Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud. La acestea se adaugă conflictele privind viitorul Moldovei. România a acordat până acum paşapoarte cetăţenilor moldoveni care vorbeau limba română. Minoritatea vorbitoare de limbă turcă din Găgăuzia solicită ruperea de Moldova şi alipirea de Rusia. Teritoriul prorus Transnistria a obţinut deja asta în anii de tranziţie”, comentează publicaţia germană.

Nici Guvernul Turciei nu stă cu braţele încrucişate. “Guvernul de la Ankara lucrează pentru evitarea unui conflict armat. Turcia nu poate rămâne doar un spectator al evenimentelor din Crimeea. Ministrul de Externe turc Ahmet Davutoglu a fost în vizită oficială la Kiev, unde a lansat o invitaţie la discuţii cu liderii comunităţii tătare din Crimeea, cotată la 12% din populaţia peninsulei. Davutoglu a subliniat că tătarii refuză alipirea de Rusia şi solicită să li se respecte drepturile. Reprezentanţi ai tătarilor din Crimeea au organizat mai multe marşuri de solidaritate în oraşele din Turcia, scandând lozinci precum - 'Nu pentru Rusia, Crimeea trebuie să rămână ucraineană!'”, concluzionează jurnaliştii de la Die Welt.