Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cuprul ar putea ajunge la prețuri exorbitante din cauza stocurilor reduse. Acesta este posibil să coste 20.000 de dolari pe tonă în 2025.
Strategul de mărfuri al Bank of America, Michael Widmer, a evidențiat că stocurile măsurate în tone se află acum la niveluri observate în urmă cu 15 ani, ceea ce înseamnă că acoperă în prezent puțin peste trei săptămâni de cerere. Acest lucru se întâmplă pe măsură ce economia globală începe să se redeschidă.
„Legat de aceasta, prognozăm deficite ale pieței cuprului și scăderi suplimentare ale stocurilor, anul acesta și următorul”, a spus Widmer.
O creștere a volatilității care rezultă din scăderea stocurilor nu este lipsită de precedente, printre care nichelul în perioada 2006/7 când prețurile au cresccut cu peste 300%.
După deficitele din 2021-2022, BofA se așteaptă însă ca piața cuprului să se reechilibreze în 2023 și 2024.
Odată cu redresarea economică mai largă, cererea de cupru este, de asemenea, stimulată de rolul său vital într-o serie de sectoare industriale în creștere rapidă, cum ar fi bateriile vehiculelor electrice și semiconductorii.
Prețurile mărfurilor tranzacționate la bursă au crescut cu 3% în aprilie, ducând la creșterea indicelui global cu 80% din aprilie 2020.
Citește pe Antena3.ro
UPDATE1 Prețul cuprului a urcat, în această dimineață, la 9.650 de dolari pe tonă la London Metal Exchange, cea mai mare cotație din ultimul deceniu. Motivul îl reprezintă estimărilor privind oferta scăzută, scrie Bloomberg.
Costurile majorității materiilor prime industriale au urcat în ultima perioadă. Cotaţiile la cupru au fost stimulate de persepctivele relansării economice după pandemia cu COVID-19, deprecierea dolarului american, estimarea creșterii inflației în economiile dezvoltate.
Cuprul are un rol important în tranziţia la energia verde, astfel că aprecierea acestuia va fi pe termen lung.
Analiştii de la Goldman Sachs Group Inc. şi de la firma de trading Trafigura Group se aşteaptă ca preţurile acestuia să depăşească recordul de 10.190 de dolari pe tonă din 2011.
Totodată, economia Chinei, cel mai mare consumator mondial de metale, este în ascensiune iar cea a SUA se accelerează mai ales că Rezerva Federală vor menține măsurile de sprijin.
În plus, se anunță mișcări sociale în Chile, care exportă 25% din oferta mondială de cupru.
ȘTIRE INIȚIALĂ Prețul petrolului a avut fluctuații spectaculoase în 2020, pe fondul pandemiei de coronavirus. După ce a scăzut sub zero, au urmat creșteri de peste 64 de dolari pe baril, iar specialiştii emit prognoze îmbucurătoare, scrie Bloomberg.
Pieţele sunt optimiste şi în ceea ce priveşte traiectoria preţurilor cuprului şi fierului, alte ingrediente esenţiale pentru industria globală, scrie Ziarul Financiar.
Petrolul destinat pieţei americane, cel care în urmă cu un an aducea prin contractele futures piaţa în teritoriul necartografiat al preţurilor negative, era ieri tranzacţionat la puţin peste 64 de dolari pe baril, continuând astfel o revenire puternică propulsat de optimismul privind îmbunătăţirea cererii.
Pe parcursul săptămânii trecute, cotaţiile ţiţeiului au crescut cu mai mult de 6%. Preţul ţiţeiului Brent, referinţa pieţei mondiale, a ajuns la puţin sub 68 de dolari pe baril. La evoluţia pozitivă a contribuit şi deprecierea dolarului, moneda în care sunt evaluate cotaţiile. Un dolar mai slab face ca petrolul să fie mai ieftin pentru cumpărătorii care au alte monede.
Tendinţa pozitivă a preţurilor sugerează şi creşterea încrederii, mai ales că în SUA, cea mai mare economie a lumii, cererea îşi revine vizibil. Petrolul destinat Americii s-a scumpit cu peste 30% anul acesta pe măsură ce revenirea economică a căpătat forţă şi a alimentat speranţele că lumea va reîncepe să se mişte şi să-şi facă plinul la maşină.
Consumul încurajează Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC, o organizaţie de tip cartel) să grăbească ritmul producţiei de ţiţei începând de luna viitoare. În urmă cu un an, în plină pandemie, piaţa mondială a petrolului se confrunta cu o criză fără precedent în care cotaţiile petrolului destinat SUA au atins minus 37,63 de dolari pe baril.
În teorie, acest lucru înseamnă că furnizorii de petrol îşi plăteau clienţii pentru a-i scăpa de o marfă pentru care nu aveau cerere şi a cărei depozitare le producea pierderi. Preţurile au devenit negative după ce măsurile de lockdown au oprit circulaţia şi au retezat cererea de combustibil, iar Rusia şi Arabia Saudită, producători importanţi de ţiţei, au inundat piaţa într-un război al preţurilor de uzură. A urmat însă un armistiţiu, cu reduceri substanţiale ale producţiei, şi dezvoltarea unor vaccinuri de imunizare contra COVID, ceea ce a ajutat preţurile să-şi revină. Iar specialiştii cred că această revenire este una de durată, cel puţin în raport cu nivelurile de acum un an.
„Recuperarea pieţei din ultimul an, deşi marcată de incertitudini, face foarte improbabilă repetarea prăbuşirii din aprilie 2020“, spune Vandana Hari, fondatoarea Vanda Insights. „Unele circumstanţe de anul trecut au fost unice.“ Deocamdată, perspectivele privind producţia de petrol sunt stabile şi de aceea pentru a-şi face o idee despre direcţia pieţei analiştii sunt mai atenţi asupra cererii.
Aici, un rol important îl joacă evoluţia pandemiei, cu tendinţe îngrijorătoate în India, una dintre cele mai populate ţări din lume. Acolo, rafinăriile au început deja să reducă producţia. Jim Ritterbusch, de la Ritterbusch and Associates, atrage atenţia că în multe părţi ale Asiaei a reînceput să crească numărul de infectaţi cu COVID-19, notează Reuters.
Analiştii de la Commerzbank văd un pericol în revenirea în forţă a pandemiei mai ales în economiile emergente.
Însă tendinţa generală printre specialişti este de a prognoza noi creşteri de preţuri în contextul recuperărilor economice puternice în SUA şi China. JP Morgan estimează că preţurile Brentului vor trece de 70 de dolari pe baril până în luna mai, mai devreme decât a calculat iniţial.
Cotaţiile ar urma să încheie anul la 74 de dolari. Cei mai mulţi analişti cred că un preţ de 60 de dolari este noul normal pentru piaţa americană. În trimestrul trei, cotaţiile ar putea atinge chiar 80 de dolari pe baril. Pentru Brent, Ehsan Khoman, strateg la MUFG Bank, vede un preţ mediu anul acesta de 68 de dolari pe baril. Totuşi, revenirea îşi va pierde din forţă anul viitor, consecinţa fiind cotaţii mai mici.
Recuperarea economică se va vedea şi pe pieţele altor materii prime vitale pentru industria mondială. Spre exemplu, Goldman Sachs apreciază că preţurile cuprului vor atinge niveluri record în următoarele 12 luni în condiţiile în care tranziţia către energie verde va accelera, iar oferta se îngustează, scrie CNBC.
Banca americană estimează un preţ mediu de 11.000 de dolari pe tonă în următoarele 12 luni. Ieri, cuprul era tranzacţionat la 9.450 de dolari tona, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, potrivit datelor London Metal Exchange. „Cuprul este noul petrol. Fără cupru nu există decarbonizare“, spun strategii băncii americane. În ceea ce priveşte minereul de fier, producătorii din Brazilia şi Australia, printre cei mai mari din lume, au probleme în a ţine pasul cu cererea din China. Cotaţiile au atins luni maximul ultimilor 9 ani, de 181,8 dolari tona, iar analiştii spun că acestea se îndreaptă spre 200 de dolari tona.
