Preşedintele Donald Trump, a revenit la Washington, scurtându-şi vacanţa în Florida, din cauza disensiunilor cu liderii Congresului şi a tensiunilor cu Iranul.
La final de mandat, șeful Casei Albe are neînțelegeri cu Congresul SUA pentru că a respins proiectul de buget pentru apărare și a avut obiecții cu privire la cuantumul indemnizațiilor sociale. Camera Reprezentanților a votat majorarea ajutoarelor sociale, acordate în contextul pandemiei, de la 600 de dolari, la 2.000 de dolari pe lună pentru americanii cu vneituri sub 75.000 de dolari anual.
Mai mult, Iranul îl acuză că vrea să pornească un conflict militar.
Două bombardiere americane B-52 au efectuat zboruri în Orientul Mijlociu, iar oficiali americani au avertizat că este vorba de un mesaj adresat Iranului la un an de la asasinarea, pe 3 ianuarie 2020, la Bagdad, a generalului iranian Qassem Soleimani, comandant în cadrul Gardienilor Revoluţiei iraniene.
ȘTIRE INIȚIALĂ Iranul acuză din nou Administrația Donald Trump că vrea să pornească un conflict militar, potrivit ministrului de Externe, Mohammad Javad Zarif.
"În loc să combată pandemia în SUA, Donald Trump şi anturajul acestuia risipesc miliarde pentru zboruri ale avioanelor B52 şi pentru trimiterea forţelor militare în regiunea noastră. Informaţiile serviciilor secrete obţinute din Irak relevă un complot pentru găsirea unui pretext de război. Iranul nu vrea război, dar îşi va apăra deschis şi direct cetăţenii, securitatea şi interesele vitale", a spus acesta, pe Twitter.
Relațiile dintre cele două țări sunt îmncordate din cauza programului nuclear iranian și a activităţilor balistice. Washingtonul este nemulţumit de influenţa Iranului asupra unor state din Orientul Mijlociu.
Generalul iranian Qassem Soleimani, comandan al Gardienilor Revoluției iraniene, a fost asasinat de SUA în ianuarie 2020.
Apoi, în noiembrie, armata israeliană a început să se pregătească pentru posibilitatea ca SUA să atace Iranul, iar acesta din urmă să riposteze direct sau cu ajutorul Siriei, Libanului și Fâșiei Gaza.
Totodată, Dinald Trump, a lansat ideea unui atac asupra instalațiilor nucleare iraniene, ca urmare a unor nereguli semnalate de AIEA, dar a fost oprit de consilierii săi.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut clarificări din partea Iranului privind activităţi suspecte într-un complex nuclear dar răspunsul autorităților din această țară a fost neverosimil. Teheranul acumulează stocuri de uraniu purificat, de 12 ori mai mari față de limita prevăzută prin Acordul nuclear semnat cu marile puteri. Iranul a intensificat activităţile de stocare a uraniului ca reacţie la retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Teheranul.
Preşedintele Iranului, Hassan Rohani, a declarat că victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial oferă SUa posibilitatea de remediere a "erorilor din trecut". În cazul anulării sancţiunilor americane, Iranul intenţionează să revină la respectarea totală a angajamentelor internaţionale.
Ambasadorul Israelului în SUA, Ron Dermer, a îndemnat viitoarea Administraţie Joseph Biden să nu revină în Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul. În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii Emiratelor Arabe Unite şi Bahrainului, Ron Dermer a îndemnat viitoarea Administraţie de la Washington să analizeze atent realitatea din Orientul Mijlociu şi să caute modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor dintre Israel şi ţările arabe, nu să revină la Acordul nuclear cu Iranul.
Preşedintele Donald Trump a anunţat, în 2018, retragerea SUA din Acordul nuclear iranian şi reimpunerea de sancţiuni. Franţa, Marea Britanie, China, Rusia şi Germania menţin Acordul cu Iranul. Joseph Biden, preşedintele-ales al SUA, consideră că retragerea din Acordul nuclear cu Iranul a fost o greşeală, semnalând că vrea revenirea în acest tratat.