Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grecii au mers duminica la vot, pentru unul dintre cele mai controversate scrutinuri parlamentare din ultimele decenii, care urma sa decida fie continuarea politicilor dureroase de austeritate, fie o posibila iesire a tarii din Zona Euro. Dupa cinci ani la rand de recesiune, mare parte din electorat arata neincredere in politicienii care au guvernat pana acum.
Cele doua partide proausteritate din Grecia, PASOK (socialist) si Noua Democratie (dreapta), care au guvernat impreuna in cadrul unei coalitii, din noiembrie 2011, s-au prabusit la alegerile legislative de duminica, adunand doar intre 31 si 37% dintre voturi, fata de 77,4% cate au obtinut in 2009, potrivit sondajelor la iesirea de la urne, citate de AFP.
Complicatii
Daca se confirma, aceasta problema a prabusirii procentelor celor doua partide va face aproape imposibila formarea unui Guvern de coalitie de catre acestea, ceea ce inseamna ca si continurea politicii de austeritate dictate de UE si de FMI este pusa sub semnul intrebarii.
Scrutinul a fost dominat de contestarea politicii de austeritate, oferind micului partid al stangii radicale Syriza intre 15 si 18,5% dintre voturi, potrivit sondajelor. Syriza este la egalitate cu socialistii din PASOK, creditati cu 14-17% dintre voturi. Partidul conservator Noua Democratie, considerat favorit al alegerilor, s-a clasat primul, cu un scor mai mult decat modest, de 17-20% dintre voturi.
Neonazistii in Parlament
Partidul neonazist Chryssi Avghi vine sa se adauge acestei implozii a peisajului politic, intrand in premiera in Parlament, cu 6-8% dintre voturi, fata de 0,29% cat a obtinut la ultimele alegeri, din 2009.
Pentru a obtine o majoritate absoluta in Parlament, adica 151 de locuri, PASOK si Noua Democratie ar avea nevoie de cel putin 37 la suta din voturi. Un mandat pentru formarea guvernului ar trebui totusi sa revina liderului primului partid Noua Democratie care a obtinut intre 17 la suta si 20 la suta din voturi fata de 33,5 la suta in 2009 si care a revendicat primul loc.
"Este un cutremur politic care a lovit partidele de guvernamant", a apreciat la postul de televiziune Mega Panos Panagiotopoulos, un sustinator al partidului Noua Democratie, partidul conservator care a revendicat primul loc.
Liderul socialist Evangelos Venizelos, al carui partid a inregistrat o infrangere istorica, a indemnat la formarea "unui Guvern de uniune nationala proeuropean' pentru a scoate tara din impas.
Proceduri
Conform Constitutiei, seful statului, Carolos Papoulias, urmeaza sa ofere un mandat de trei zile pentru formarea unui Cabinet mai intai primului partid clasat in alegeri, apoi, succesiv, urmatoarelor, in caz de esec. Daca tot nu se reuseste formarea unui Executiv, urmeaza sa se tina o reuniune a tuturor partidelor politice sub egida presedintelui in jurul datei de 17 mai, pentru o ultima tentativa de formare a Guvernului, inaintea recurgerii la o ultima solutie, organizarea de noi alegeri legislative.
Citește pe Antena3.ro
Problemele financiare au afectat pana si acest scrutin: Ministerul de Interne a organizat alegeri la pret redus: costurile totale sunt cu peste 30 de milioane de euro mai mici decat la precedentele alegeri din 2009.
Incidente
Candidatii au votat inca de la primele ore ale diminetii, in cateva situatii sub presiunea grupurilor contestatare, dorind insa sa exprime, prin puterea exemplului, importanta prezentei la vot a alegatorilor. Potrivit informatiilor furnizate de agentia elena de presa, citate de Rador, duminica dupa-amiaza, un grup de aproximativ 30 persoane, membri ai unei miscari extremiste de dreapta, au intreprins "un raid indreptat impotriva simpatizantilor stangii".
Actiuni de intimidare au fost semnalate la cateva sectii de votare din Atena si din Atica, regiunea in care se afla capitala elena, precum si in insula Rhodos. Interventia politiei a fost imediata, ordinea a fost restabilita la scurt timp dupa incidente. Fortele de interventie au fost mobilizate sa ramana la fata locului, de teama unor noi atacuri. Campania electorala din Grecia a fost una iesita din tiparele obisnuite, derulata in ritm alert, pe durata a numai trei saptamani, marcata de agonie, atat pentru electorat cat si pentru candidatii politici.
Rezultatele scrutinului de duminica vor reflecta cu siguranta consecintele ultimilor doi ani si jumatate de criza economica, politica si sociala. Discursurile preelectorale si-au pierdut caracterul mobilizator, realitatile cu care se confrunta Grecia astazi si presiunile externe in schimbul programelor de asistenta financiara s-au proiectat in planul declaratiilor politice, in monologuri neconvingatoare, pseudodileme si jumatati de adevar, promisiunile numeroase.
