Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La o zi după declanșarea operațiunii-surpriză pe teritoriul Rusiei, Vladimir Putin îl fixa pe comandantul suprem al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, cu o privire rece și o expresie de exasperare. Înregistrarea video, difuzată miercurea trecută de Kremlin, arăta că președintele rus nu era deloc mulțumit de veștile primite din Kursk.
În acel moment, sute de trupe ucrainene, susținute de tancuri și protejate de apărare aeriană, înaintau în regiune. Concomitent, soldații ruși se predau, iar sute de civili din orașul Sudzha și din împrejurimi fugeau cu tot ce puteau apuca.
Situație umilitoare
Putin asista astfel la cea mai mare și devastatoare incursiune ucraineană pe teritoriul rusesc, în cei doi ani și jumătate de război. De altfel, Putin decreta la o reuniune de urgență organizată la Kremlin că este vorba despre „o provocare majoră” din partea Kievului. La rândul lui, guvernatorul interimar al regiunii Kursk declara stare de urgență, descriind situația ca fiind una „foarte dificilă”.
Situația devenise brusc una umilitoare pentru un stat rus, care se mândrește în permanență cu protejarea patriei și a cetățenilor săi.
Ulterior, s-a aflat chiar din interiorul Kremlinului că Putin este „furios” și total „nemulțumit” de reacțiile comandanților săi, precum și de efectele operațiunii-fulger declanșate de Kiev.
Un oficial de la Moscova a dezvăluit pentru Politika.Kozlov că miniinvazia Ucrainei, care a luat pe nepregătite armata rusă, a venit ca o „palmă” pentru Putin și l-a „enervat” pe președintele țării peste măsură, relatează publicația „The Moscow Times”.
„Aceasta este o palmă în față pentru președinte. Am fost incapabili să împingem inamicul înapoi (...) A fost creat un pericol pentru populație în regiunile Rusiei. Prețul gazelor europene a crescut. Nu așa se comportă o țară încrezătoare în victoria sa!”, a afirmat sursa citată, sub protecția anonimatului.
Citește pe Antena3.ro
Un al doilea oficial a declarat că președintele deranjat a rămas cu o expresie de „nemulțumire” și „iritare” de când a început ofensiva Ucrainei. „Putin se află într-o dispoziție proastă. Probabil că nu a mai fost văzut așa, de când armata rusă a fost forțată să se retragă din Herson, în toamna anului 2022.”, a adăugat el.
Ofensiva ucraineană, pe care Rusia nu a reușit să o respingă câteva zile, a dezvăluit deficiențele de apărare teritorială ale Rusiei și a subminat lovitura de propagandă încercată de Putin, care a dorit să fie perceput drept salvatorul spionilor ruși și al unui asasin plătit al FSB, în recentul cel mai mare schimb de prizonieri cu SUA, de la sfârșitul Războiului Rece.
Mai mult, un general al armatei ruse ar fi acuzat conducerea de la Kremlin că a ignorat avertismentele clare ale serviciilor de informații cu privire la contrainvazia de amploare lansată de către Kiev.
O sursă apropiată de Kremlin a dezvăluit pentru Bloomberg că șeful Statului Major al armatei, generalul Valeri Gherasimov, a respins informații clare pe care le avea la dispoziție. El ar fi fost la curent cu scenariile care avertizau că trupele ucrainene se adună în apropierea granițelor Kursk-ului, cu două săptămâni înainte de începerea atacurilor.
Generalul-maior rus, Apti Alaudinov, staționat în Kursk, și-a atacat propriii ofițeri, afirmând că incompetența este clară. „S-a dovedit că unii dintre liderii Ministerului Apărării, din câte înțeleg eu, au fost confuzi și s-a dovedit că s-au înșelat singuri!”, a acuzat el. Alaudinov a acuzat, de asemenea, NATO că a oferit o mână serioasă de ajutor invaziei ucrainene.
Elementul-surpriză
Atacul de la Kursk, lansat marțea trecută, poate fi considerat o mișcare îndrăzneață, bazată pe factorul surpriză. În pofida pierderii constante de teren în estul Donețkului, Kievul a ales să trimită elemente ale unor brigăzi experimentate pe teritoriul rusesc, foarte probabil în încercarea de a obliga Moscova să-și redistribuie resursele militare și să oprească actuala ofensivă rusească, dar și pentru a pune Kremlinul într-o situație stânjenitoare și, în același timp, de a oferi un impuls de moral trupelor ucrainene.
Kievul a exploatat lipsa de pregătire a Rusiei în zonele sale de frontieră, după o strategie care a funcționat și în septembrie 2022, atunci când ucrainenii au recuperat o mare parte din regiunea ocupată, Harkov, în decurs de numai o săptămână.
Regimentul rusesc însărcinat cu apărarea acestei părți a graniței și-a abandonat pozițiile. Câteva zeci de soldați au fost luați prizonieri.
Apoi, în noaptea de joi spre vineri, o coloană de întăriri rusești a fost aproape distrusă de un atac cu rachete în apropierea orașului Rilsk, foarte probabil - susțin analiști militari - din cauză că ucrainenii au reușit să spargă mai multe camere de supraveghere a traficului, prezente pe autostrăzile din Rusia.
Imagini șocante, prezentate de mass-media occidentale, arată o unitate militară formată din 400 de oameni, la câteva momente după ce a fost aruncată în aer - cu cadavrele îngrămădite pe drum și în interiorul camioanelor arse.
Militarii ruși au fost vizați de o rachetă HIMARS, care a lovit direct convoiul de 14 camioane. Urma îngrozitoare a exploziei a acoperit zeci de metri de drum.
Numărul exact al deceselor nu a fost încă confirmat, dar acesta va marca, probabil, unul dintre cele mai crunte atacuri de până acum împotriva Rusiei.
Unitățile ucrainene au înaintat mai mult de 20 de kilometri în interiorul orașului Kursk, în primele două zile ale operațiunii, întâmpinând puțină rezistență și în contextul în care comunicațiile rusești din regiune au fost bruiate de un război electronic eficient.
Informațiile vitale deținute de Kiev au permis apoi unităților avansate să pătrundă și mai mult pe un câmp de luptă oarecum haotic, ocolind adesea apărarea rusă.
Până vineri, autoritățile ruse pierduseră controlul asupra a cel puțin 250 de kilometri pătrați de teritoriu, potrivit mai multor analize independente, precum și a cartografierii realizate de CNN.
Sâmbătă, armata rusă confirma că luptă în continuare împotriva incursiunii ucrainene pentru a cincea zi.
Moscova a mai declarat că forțele Kievului au trecut inițial granița cu aproximativ 1.000 de soldați, 20 de vehicule blindate și 11 tancuri, deși a susținut, sâmbătă, că a distrus de cinci ori mai mult echipament militar până în prezent.
Comitetul național antiterorism al Rusiei declara, vineri târziu, că a început „operațiuni antiteroriste în regiunile Belgorod, Briansk și Kursk” pentru a proteja cetățenii.
Evacuări în masă. Centrală nucleară în pericol
Oficialii locali au detaliat amploarea evacuărilor de civili din orașe și sate aflate în apropierea zonei de luptă.
„Peste 76.000 de persoane au fost mutate temporar în locuri sigure.”, a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, un oficial din cadrul Ministerului regional pentru Situații de Urgență, citat de agenția de presă de stat TASS.
Ajutoare de urgență au fost transportate în zona de frontieră și au fost puse în circulație trenuri suplimentare către capitala Moscova pentru persoanele care fug de lupte.
„Războiul a venit la noi!”, remarca o femeie pentru AFP, după ce a ajuns în weekend într-o gară din Moscova.
Concomitent, Agenția nucleară rusă a avertizat, sâmbătă, asupra unei „amenințări directe” la adresa centralei nucleare Kursk, aflată la mai puțin de 50 de kilometri de lupte.
„Acțiunile armatei ucrainene reprezintă o amenințare directă" la adresa centralei de la Kursk, în vestul Rusiei, au declarat agențiile de presă de stat citând Agenția rusă pentru Energie Atomică „Rosatom”.
Vineri, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică exprimase preocupări similare, făcând apel la „reținere maximă”.
Reproșuri între ruși
Kursk nu este doar un petic gol de pământ rusesc. Printre locurile care au intrat sub controlul Ucrainei se numără un nod de tranzit al gazelor naturale din apropierea frontierei, prin care Rusia furnizează Europei volume substanțiale de gaze naturale.
La sfârșitul săptămânii trecute, un canal militar ucrainean de pe platforma „Telegram” susținea că instalația se află „sub controlul batalionului 99 mecanizat al Brigăzii 61 mecanizate”, una dintre unitățile experimentate, implicate în asalt. O înregistrare video arăta soldați în fața clădirii, deși „Gazprom” declara, sâmbătă, că gazoductul era încă funcțional.
În interiorul Rusiei, furia cu care au fost întâmpinate eșecurile de la începutul războiului a fost reaprinsă.
Andrei Guruliov, fost comandant din regiunea invadată, a postat un comentariu pe „Telegram”, în care cere procurorilor militari să investigheze deciziile comandanților de a transfera unități din regiunea Kursk înainte de atac.
Au existat resentimente și în rândul civililor ruși din regiune, dintre care zeci de mii și-au părăsit locuințele. Șeful orașului Rilsk - aflat la o oarecare distanță de cele mai avansate unități ucrainene - susținea, vineri, că mai mult de jumătate dintre cei 15.000 de locuitori au plecat.
Videoclipurile difuzate pe rețelele de socializare au arătat frustrarea civililor față de reacția lentă a armatei; unii i-au cerut direct președintelui Putin să intervină.
Rațiunile unui blitzkrieg venit de nicăieri
Chiar dacă primesc întăriri, este foarte puțin probabil ca trupele ucrainene să aibă așteptări în privința ocupării a câteva sute de kilometri pătrați de teritoriu rusesc. Așadar, este vorba despre o forță expediționară, experimentată în luptă, care a exploatat absența unei rezistențe organizate pentru a câștiga rapid teren.
Deținerea unei mari părți din teritoriul rusesc este însă peste capacitatea militarilor ucraineni și, probabil, peste obiectivul lor. Întăririle rusești își vor face în cele din urmă simțită prezența, chiar dacă le va lua mai mult de câteva zile pentru a începe o apărare eficientă.
Sâmbătă, spre exemplu, Ministerul rus al Apărării anunța că unitățile sale „au zădărnicit încercările grupurilor mobile ale inamicului de a ajunge în profunzimea” teritoriului rus de lângă Ivashkovski, Malaia Loknia și Olgovka, din regiunea Kursk. Olgovka se află la 20 de kilometri de frontieră.
Emil Kastehelmi, membru al grupului finlandez „Black Bird”, care utilizează informații din surse deschise pentru a urmări conflictul, remarcă faptul că „timpul trece în defavoarea ucrainenilor, deoarece rușii nu vor fi dezorganizați la nesfârșit.”.
Chiar dacă ucrainenii trebuie să se retragă din poziții mai avansate, o astfel de operațiune are totuși mai multe scopuri. George Barros, cercetător la „Institute for the Study of War”, cu sediul la Washington, consideră că această acțiune-surpriză „expune unele dintre ipotezele de planificare și vulnerabilitățile critice ale Rusiei”.
La rândul lui, Matthew Schmidt, care a predat planificarea strategică și operațională la Colegiul de Comandă și Stat Major al Armatei SUA, este de părere că „utilizarea creativă a forței de către ucraineni a fost concepută pentru a pune presiune pe factorii de decizie de la Moscova” - și, eventual, pentru a-i demite pe unii lideri din funcțiile lor.
Bloggerul militar rus Vladislav Shurigin a sintetizat toate acestea într-o postare pe „Telegram”, afirmând că inamicul „a ales cu multă abilitate și precizie o strategie diferită - profitând de rigiditatea birocratică și lentoarea sistemului de management rusesc, pentru a epuiza Rusia cu lovituri neașteptate, continue, asupra infrastructurii sensibile și a populației civile, provocând nemulțumire, dezamăgire și apatie.”
Operațiunea Kursk demonstrează, de asemenea, aliaților Ucrainei că aceasta are încă energia și imaginația de a-și surprinde inamicul și de a umili Kremlinul, într-un moment în care multe dintre știrile de pe linia frontului sunt sumbre pentru Kiev.
„Scopul acestei noi strategii este de a pune Rusia în fața perspectivei unui război tot mai costisitor - din punct de vedere financiar, reputațional și organizațional - și de a o forța să negocieze pacea până în noiembrie-decembrie.”, mai remarcă Shurigin.
Daniel Fried, expert la „Atlantic Council” spune că există o lungă istorie a unor astfel de raiduri militare surpriză - unele fără consecințe, altele cu impact. El amintește manevra îndrăzneață a lui George Washington de a traversa râul Delaware în 1776, când s-a întors cu prizonieri capturați și provizii și a ridicat moralul pentru lupta împotriva britanicilor.
Fried, fost asistent al Secretarului de Stat al SUA pentru Europa, afirmă că, demonstrând eșecul serviciilor de informații și slăbiciunea Rusiei de-a lungul frontierei sale, raidul a distrus narațiunea Kremlinului, „conform căreia rezistența ucraineană este inutilă și sprijinul pentru Ucraina este inutil.”.
Gambitul ucrainean de la Kursk forțează Ministerul rus al Apărării la alegeri dificile. Se pare că grupurile existente în Kursk, cum ar fi Garda Națională, FSB și elementele neregulate de securitate sunt incapabile să lupte împotriva ucrainenilor.
Barros a declarat pentru CNN că Moscova ar putea redistribui elemente ale grupării nordice, recent create, dar redesfășurarea unor unități semnificative „probabil ar întinde și mai mult aceste elemente și ar crea vulnerabilități în apărarea rusă în altă parte, de-a lungul frontierei”.
Alternativ, Moscova ar putea apela la rezervele substanțiale ale Rusiei într-o operațiune la scară mai largă, însă acestea sunt critice pentru operațiunile ofensive rusești actuale din interiorul Ucrainei, unde angajamentul continuu al unui număr mare de trupe a erodat apărarea ucraineană.
Oricare ar fi combinația aleasă de ruși, aceștia încearcă acum să anuleze un episod umilitor al războiului, chiar în momentul în care superioritatea lor numerică masivă în estul Donețkului începea să producă progrese, susținând insistența Kremlinului ca Ucraina să cedeze patru regiuni estice, drept condiție pentru eventuale negocieri de pace.
