În ultimele zile, liderul de la Kremlin a divagat la televizor despre Ucraina, a repetat teorii ale conspirației pe tema neonazismului și agresiunii occidentale sau și-a certat propriul șef al serviciilor de informații externe în fața camerei de filmat.
Acum, în condițiile în care sancțiunile Vestului amenință să paralizeze economia deja șubrezită a Rusiei, Putin a ordonat creșterea stării de pregătire a armelor nucleare, dând vina pe sancțiuni și pe ceea ce el a numit „declarații agresive împotriva țării noastre”.
Joc la cacealma?
Incertitudinea generală față de modul său de gândire poate fi un atu al lui Putin în războiul din Ucraina. Oficialii occidentali trebuie să se confrunte cu liderul rus, în condițiile în care se întreabă dacă acesta înțelege sau îi pasă de consecințele incalculabile ale acțiunilor sale ori dacă el profită intenționat de teama aliaților în privința următoarelor lui mișcări.
Un consilier al președintelui francez, care a vorbit cu Putin luni, susține că acesta i-a răspuns lui Emmanuel Macron „fără a arăta iritare, într-o manieră foarte clinică și foarte hotărâtă. Putem observa că actuala stare de spirit a lui Putin riscă să ducă la o escaladare”. „Există un risc de manipulare din partea lui Putin pentru a justifica ceea ce este nejustificabil”, a conchis consilierul, citat de AP sub acoperirea anonimatului.
De-a lungul timpului, liderii occidentali au încercat să intre în mintea lui Putin și s-au înșelat în mai multe rânduri. În criza din Ucraina, el a arătat multe dintre aceleași trăsături pe care le-a afișat de când a devenit liderul Rusiei. Șeful Kremlinului a ordonat invazii ale vecinilor săi, a propagat minciuni și teorii ale conspirației și a declanșat operațiuni-surpriză, cum ar fi - susțin democrații americani - amestecul în ultimele două alegeri prezidențiale din SUA.
El a luat de unul singur decizii cruciale, precum anexarea Crimeei, în 2014, consultând doar cercul său restrâns de veterani KGB, susținea, la vremea respectivă, presa internațională.
Pe de altă parte, numeroși analiști susțin că Putin ar putea folosi spectrul unui conflict nuclear pentru a fractura sprijinul tot mai mare pentru apărarea Ucrainei și pentru a forța concesii. Ultimele sale comentarii agresive sugerează, de asemenea, că sancțiunile funcționează.
Megalomanie periculoasă
Oficialii americani au fost alarmați, anul trecut, de un eseu publicat sub semnătura lui Putin, care susținea că rușii și ucrainenii sunt un singur popor și punea orice diviziuni pe seama unor comploturi străine. Serviciile de informații ale SUA erau îngrijorate că Putin operează dintr-o „perspectivă emoțională” și este condus de nemulțumiri de lungă durată.
Recent, Macron a mers să se întâlnească cu Putin și a avut mai multe convorbiri telefonice lungi înainte de invazie. Un oficial francez afirma, săptămâna trecută, că Putin „nu mai era același”, devenise „mai rigid, mai izolat” și, în esență, a virat spre abordarea agresivă de acum.
Autoizolarea lui Putin a fost evidențiată în întâlniri oficiale recente. El a interacționat cu lideri străini și colaboratori apropiați de la capătul opus al unei mese lungi. Niciun oficial rus care a luat cuvântul nu a oferit un punct de vedere divergent.
„Suntem îngrijorați de faptul că acest individ izolat a devenit un megaloman în privința noțiunii sale de a fi singura figură istorică care poate reconstrui vechea Rusie sau de a recrea noțiunea de sferă sovietică!", comenta senatorul Mark Warner, care prezidează Comisia pentru informații a Senatului SUA.
Aprobată de Putin, doctrina rusească de descurajare nucleară permite utilizarea armelor atomice ca răspuns la un atac nuclear sau la o agresiune ce implică arme convenționale, care „amenință însăși existența statului”.
Înaintea invaziei, Moscova cataloga eventualele sancțiuni și eliminarea Rusiei din sistemul SWIFT drept „declarații de război” ale Occidentului. Din această perspectivă, pe fondul incertitudinii legate de reacțiile lui Putin, scenariul nuclear nu mai pare un simplu exercițiu teoretic.
„Putin e izolat, ia decizii proaste și pierde, iar asta e foarte periculos!”
Jeffrey Lewis, expert american în politică nucleară