Voturi din Transnistria pentru forţele democrate

Varniţa, raionul Anenii Noi. Lângă Tighina. În coasta autoproclamatei republici moldoveneşti transnistrene. După prima barieră a poliţiei moldoveneşti, unde ni se notează tacticos datele, trecem de "pacificatori" (trupe ruseşti, moldoveneşti sau transnistrene, care asigură paza în apropiere de graniţă).

O tanchetă care nu dă semne că ar mai funcţiona, soldaţi cu puştile pregătite, dar nefolosite de multă vreme. Drumul, care se umple de praf în urma maşinilor cu număr de Moldova sau de Transnistria, ne conduce pe ritmul muzicii. Melodiile de petrecere răsună în difuzoare, auzindu-se încă de la intrarea în localitate. Muzica vine de la Centrul de Cultură şi Tineret. Nu e petrecere. E ziua alegerilor în Republica Moldova, iar obiceiul - păstrat în această ţară încă din vremea fostei URSS - este ca în preajma secţiilor de votare să fie muzică sau un bufet cu suc, bere, ceva de ale gurii. Oamenii sunt poftiţi la vot.

COADĂ LA URNE
La Secţia de votare nr 40 din Varniţa vin să voteze localnicii din Transnistria. În jurul orei 16:00, maşinile stăteau la cozi de câteva sute de metri la graniţa dintre Tighina şi Varniţa. Şi în zilele obişnuite sunt controale, ne lămureşte preşedintele Secţiei de votare nr 40, Aurelia Pleşca, dar astăzi se leagă de orice amănunt pentru a-i reţine pe oameni. Republica autoproclamată nu a permis statului Republica Moldova să organizeze secţii de votare pe teritoriul său şi acum încearcă să-i oprească pe moldoveni la punctul de trecere a frontierei. Mai mult decât atât, transnistrenii nu au dat voie autorităţilor moldoveneşti să intre cu urnele mobile la deţinuţii de la penitenciarul din Tighina, care aparţine Republicii Moldova. După mai multe tentative nereuşite, reprezentanţii secţiei de votare din Varniţa au renunţat.

Moldovenii din Tighina însă încearcă pe toate căile să ajungă la vot. Cei care nu mai au răbdare să stea la coada de maşini, pentru a merge câţiva kilometri, vin pe jos pentru a-şi exercita dreptul de vot. "Toţi oamenii care vin să voteze aici sunt trecuţi pe listele suplimentare", spune Aurelia Pleşca. Preşedintele secţiei de votare precizează că, până la ora 16:00, votaseră deja circa 1.600 de persoane. În Secţia nr. 40 intră şi ies oameni încontinuu. Ştampilele nu apucă să se răcească.

TEAMA DE A VORBI, DORINŢA DE LIBERTATE
Dacă în Republica Moldova 29 iulie a fost declarată zi liberă, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Transnistria. Oamenii au fost nevoiţi să meargă întâi la lucru şi apoi la vot. "Trăim în Tighina şi putem spune că toţi oamenii de la oraş au venit la vot şi în aprilie, dar şi acum, pentru ca forţele democrate să aibă o şansă", spune Maria, o doamnă în jur de 50 de ani care a ajuns la Varniţa pe jos, împreună cu soţul ei. Bărbatul a luptat în 1992 pentru eliberarea Republicii Moldova şi este dispus să mai lupte încă o dată, iar fiecare drum făcut până la Varniţa la vot înseamnă pentru el încă un pas spre liberatate. "Dumneavoastră nu ştiţi cât înseamnă pentru noi libertatea pe care o aveţi în România, cât de important este că sunteţi în Europa", adaugă Maria. Femeia închide des ochii, ar vrea să-şi oprească lacrimile şi parcă nu ar mai spune nimic. Îi este frică. Teama este, de altfel, un mod de viaţă în Tighina. Nu există televiziune prin cablu, iar programele pe care le prind în Transnistria nu arată nimic din ce se întâmplă la Chişinău. "Avem casă acolo, unde să ne ducem? E pământul nostru, de ce să ne ducem?", se întreabă retoric femeia.

ROMĂNCA DIN TIGHINA
Alina are doar 18 ani, dar votează deja pentru a doua oară în viaţa ei. A venit de la Bender - aşa cum îi spun transnistrenii Tighinei - şi în aprilie, şi la 29 iulie. "Ne preocupă foarte mult viitorul ţării noastre şi al tinerilor, integrarea în Europa, vrem să fim aproape de românii de pretutindeni, vrem să salvăm ţara noastră", îşi explică fata gestul. Crede în ceea ce spune şi adaugă cu mândrie că este absolventă a liceului de limbă română din Tighina şi că va studia la facultate în România sau în Franţa. E supărată pe tinerii de la Chişinău, pe care îi caracterizează "mai moi". "Mediul auster ne-a făcut să fim mai patrioţi decât cei de la Chişinău", mai spune Alina, care a participat şi la evenimentele din 7 aprilie de la Chişinău, fără nici un fel de teamă.

Secţia de votare nr. 40 din Varniţa rămâne în urmă, asaltată în continuare de alegători. Urnele se umplu de voturi pentru un viitor mai bun, iar ei se întorc apoi în Transnistria cu speranţa că într-o zi nu vor mai fi nevoiţi să treacă graniţa pentru a ajunge acasă.