Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Calculele sindicaliștilor angajaților din penitenciare arată că peste 14.400 de deținuți au beneficiat de prevederile recursului compensatoriu, până în prezent, dar o nouă lege, care ar putea fi votată în curând în Parlament, ar mai lăsa liberi încă 15.000. Astfel, multe dintre penitenciarele românești s-ar putea închide, pentru că ar mai rămâne circa 5.000 de deținuți, în total, fără a mai fi nevoie de o lege a grațierii, de care se tem foarte mulți. Chiar dacă s-a discutat posibilitatea excluderii condamnaților cu fapte de violență de la beneficiile recursului compensatoriu, Uniunea Europeană nu ar fi de acord cu o astfel de decizie și ne-am întoarce în situația inițială, adică la obligația de a plăti daune imense.
Recidiviștii care au ieșit din pușcărie beneficiind de recursul compensatoriu au speriat România, însă problemele sunt mult mai grave. Sindicatul Național al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP) a făcut mai multe calcule din care reiese că numărul de deținuți eliberați este în creștere constantă, de când se aplică legea recursului compensatoriu, însă gradul de recidivă nu a crescut, menținându-se la circa 40%, ca și înainte. Din analiza SNLP reiese că nu gradul de recidivă ar fi marea problemă a noilor modificări legislative, ci fenomenul pe care-l vor produce toate aceste noi legi, cumulate. Doar simpla modificare a Legii 254/2013, privind executarea pedepselor, ar mai elibera peste 15.000 de deținuți, până la finalul anului, în sistem urmând să rămân circa 5.000, astfel încât penitenciarele s-ar putea închide. Modificările acestei legi reduc foarte mult timpul petrecut în penitenciar, foarte multe pedepse urmând să fie executate la domiciliu. Vor beneficia de executarea la domiciliu cei care au pedepse mai mici de un an și toți cei care mai au de executat 18 luni din fracția obligatorie, care, și aceasta s-ar reduce, prin modificarea Codului Penal. Mai mult, sindicaliștii explică faptul că nu ne-ar ajuta foarte mult investițiile enorme în renovarea penitenciarelor, pentru că nu se vor putea respecta niciodată toate condițiile impuse de Uniunea Europeană. Astfel, chiar dacă fiecare deținut ar avea la dispoziție patru metri pătrați, ferestre largi, luminozitate adecvată, aerisire corespunzătoare, grup sanitar propriu, chiar și intimitate asigurată, măcar una dintre condițiile impuse de UE nu ar putea fi respectată, ceea ce ne-ar aduce automat în punctul de plecare: mucegaiul de pe pereți. „Clădirile sunt vechi, în toate penitenciarele din România. Deținuții sunt mulți, în spații închise, și se face condens. Chiar dacă s-ar zugrăvi de două ori pe an, este imposibil să nu apară undeva o pată de mucegai, ceea ce i-ar îndreptăți imediat să ceară recursul compensatoriu”, a explicat, pentru Jurnalul, Ștefan Teoroc, președintele SNLP.
Deficitul de locuri a fost rezolvat
În acest moment mai sunt circa 20.700 de deținuți în penitenciarele din România, în timp ce acum zece ani erau 56.000, iar în 2013-2014 erau peste 30.000, deficitul de locuri fiind calculat atunci la peste 10.000. „La Jilava aveam 4.500 de deținuți, iar acum sunt 1.000 și este considerată aglomerată. Continuăm să eliberăm același număr de deținuți, dar avem mai puțini în penitenciare, pentru că foarte mulți se duc spre pedepse neprivative de libertate. Contextul este complex, nu este vorba doar despre remedii și nu acest lucru este cel mai grav, cum nici grațierea nu este. Dacă vrem să eliminăm remediile acum, intervine CEDO”, maie expliă Ștefan Teoroc.
Chiar dacă am propune să nu mai beneficieze de recursul compensatoriu cei cu fapte de violență, nu ne putem duce înapoi, cât timp avem presiuni din zona CEDO. Chiar și așa, nu asta este problema, ci modificarea Legii 254/2013, privind executarea pedepselor, după care putem considera că vor mai ieși 15.000. Vor fi foarte multe pedepse la domiciliu. Legea s-a întors la Parlament și ar putea fi adoptată în scurt timp.
Ștefan Teoroc, președinte SNLP
Plata pentru Drepturile Omului
Nimeni nu a calculat vreodată cât ar costa reparațiile pentru toate penitenciarele din România, astfel încât să se îndeplinească toate condițiile. Fostul ministru al Justiției, din guvernul Ponta, Robert Cazanciuc, spunea, în 2015, că avem nevoie de peste 1 miliard de euro pentru deficitul de 10.000 de locuri din acel moment. Astăzi sunt 53 de centre de detenție în România, dintre care două sunt construcții noi, la Arad și la Giurgiu, dar niciunul nu corespunde în totalitate normelor europene impuse și în România, prin Legea 169/2017. Uniunea Europeană n-ar accepta să retragem dreptul la recurs compensatoriu deținuților, iar o astfel de decizie ne-ar face buni de plată, pentru neîndeplinirea condițiilor impuse prin Carta Drepturilor Omului. Cei mai mulți dintre deținuți pleacă în țările din vestul Europei, unde drepturile omului sunt respectate și pot găsi imediat un loc de muncă.
