Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hotărârea pronunțată, la sfârșitul anului trecut, de Înalta Curte de Casație și Justiţie, prin care a fost admis recursul Cameliei Bogdan, împotriva deciziei CSM de excludere din magistratură, o înfierează pe judecătoare. Magistrații consideră că faptele de care aceasta este acuzată sunt reale, au produs grave consecințe asupra imaginii Justiției, însă consideră, totuși, că excluderea din profesie este o sancțiune prea severă.
În motivarea hotărârii prin care Instanța Supremă a admis recursul Cameliei Bogdan se precizează faptul că Secţia pentru Judecători în materie disciplinară a CSM, care a decis, în 8 februarie 2017, excluderea acesteia din magistratură, a stabilit cu temei existența abaterilor disciplinare. Mai mult, Înalta Curte arată că participarea Cameliei Bogdan, ca lector la Programul de formare profesională organizat de Ministerul Agriculturii la Poiana Brașov, a fost de natură “a atrage starea de incompatibilitate”, iar selectarea judecătoarei pentru prestarea acestei activități de predare “nu s-a realizat în mod transparent”.
Conform aceluiași document citat, Camelia Bogdan s-a angajat să desfășoare activitatea respectivă printr-o convenție civilă de drept privat, “subordonându-se, contra unei remunerații, unor obligații contractuale asumate față de o societate comercială cu scop lucrativ”. Instanța precizează că respectivele cursuri predate de către Camelia Bogdan, în august 2014, nu au nicio legătură cu programele cu finanțare pe Justiţie, ele vizând Politica Agricolă Comună, “destinatarii și beneficiari fiind funcționari publici din cadrul Agenției de Plăți și Intervenșii în Agricultură”. Din cei 248 de cursanţi prezenţi la această sesiune de cursuri, doar șase îndeplineau funcția de consilieri juridici și, deci, aveau legătură cu Dreptul.
ÎCCJ arată, totodată, că încadrarea juridică stabilită de CSM a fost una corectă, iar Camelia Bogdan a prevăzut rezultatul acțiunii sale, în sensul că aceasta era sancționabilă, în raport cu statutul judecătorilor. Consecința imediată și directă a acestei conduite a judecătoarei în cauză constă, spun magistrații, în “deteriorarea încrederii și a respectului față de funcția de magistrat, prin subminarea independenței acestuia, cu consecința afectării imaginii justiției”.
“Excluderea, o sancțiune prea severă”
Deși argumentația reținută în cuprinsul motivării Înaltei Curți este una devastatoare pentru Camelia Bogdan, instanța a decis, la finalul ei, să admită recursul acesteia și, prin urmare, reprimirea ei în magistratură. ÎCCJ a apreciat că sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură, aplicată Cameliei Bogdan, este cea mai severă dintre sancțiunile disciplinare care se pot aplica magistraților. Curtea este de părere că “se impune aplicarea unei sancțiuni situate la nivel mediu pe scara de severitate, care să nu producă efectul îndepărtării din profesie, iremediabil asupra cauzei”.
Inspecţia Judiciară, care a constatat comiterea faptelor de către Camelia Bogdan, a înaintat o întâmpinare la recursul Cameliei Bogdan, nefiind, însă, prezent în sală niciun reprezentant al acestei instituții. Ca atare, Camelia Bogdan a primit o sancțiune minoră, cu mutarea disciplinară, pe o perioadă de șase luni, la Curtea de Apel Târgu Mureș, la finalul acestui “stagiu”, ea putând reveni la Curtea de Apel București.
Citește pe Antena3.ro
Modul în care ÎCCJ a înfierat-o pe Camelia Bogdan, după care i-a aplicat o sancțiune, practic, fără efect, seamănă izbitor cu atitudinea ministrului Justiției, Tudorel Toader, care, în primăvara anului trecut, a refuzat să propună demiterea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA. Asta, în ciuda faptului că ministrul a luat act de decizia CCR referitoare la neconstituționalitatea anchetării de către DNA a OUG 13/2017.
“Curtea atrage atenția asupra gravității faptei comise, luând în considerare și coduita neconformă cu statutul judecătorilor și cu modul în care Camelia Bogdan s-a raportat la faptă și la consecințele acesteia” ÎCCJ
