Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, astăzi, contestațiile în anulare depuse de trei dintre inculpații condamnați, pe 27 mai 2019, în dosarul “Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”. Este vorba despre fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, dar și despre fosta directoare a Direcției, Floarea Alesu, care au primit câte o condamnare definitivă de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, și despre Olguța Ștefu, condamnată la închisoare cu suspendare. Dacă se admit de principiu aceste contestații în anulare, condamnarea lui Liviu Dragnea se suspendă automat, iar fostul lider al PSD ar urma să fie eliberat din penitenciar până la soluționarea definitivă a căii de atac. Iar premisele ca acest lucru să se întâmple sunt mai mult decât pertinente, având în vedere faptul că există o Hotărâre a Curții de Apel București, nedefinitivă, dar executorie, prin care s-a constatat că Dragnea a fost condamnat de un complet de judecată constituit nelegal, în baza unor hotărâri ale CSM și ale Colegiului de Conducere a ÎCCJ care nu au valoare juridică, deoarece nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României.
Depusă pe data de 18 octombrie 2019, contestația în anulare formulată de Liviu Dragnea, Floarea Alesu și Olguța Ștefu urmează să fie luată în discuția unui complet de 5 judecători astăzi, începând cu ora 9.00, după ce, pe 7 noiembrie, magistrații au admis, deja, declarația de abținere formuată de unul dintre membrii completului în cauză. Este vorba despre judecătorul Andrei Claudiu Rus.
Argumente zdrobitoare
Argumentele acestei căi extraordinare de atac se întemeiază pe o realitate desprinsă dintr-o decizie a Curții de Apel București pronunțată în data de 2 octombrie 2010, prin care s-a dispus anularea Hotărârii nr. 1535/2018 a Secției pentru Judecători de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar și a două hotărâri ale Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție – 179/2019 și 2/2019 – prin care au fost constituite completurile de 5 judecători ale ÎCCJ pentru anul 2019. Motivul este acela că toate cele trei hotărâri anulate reprezintă acte administrative unilaterale cu caracter normativ lovite de nulitate. Asta, deoarece, conform Legii nr. 24/2000, pentru a-și putea produce efecte juridice, hotărârile în cauză trebuiau, în mod obligatoriu, să fie publicate în Monitorul Oficial al României, pentru ca, abia ulterior, prevederile din ele să aibă valoare juridică.
Citește pe Antena3.ro
Este vizat completul care l-a condamnat a doua zi după alegeri
Ei bine, în această situație se regăsește și Completul de 5 judecători al ÎCCJ care. La data de 27 mai 2019, l-a condamnat definitiv pe Liviu Dragnea la închisoare cu executare. Completul Penal 2-2018 de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, constituit, în baza unei Hotărâri a Colegiului de Conducere a ÎCCJ de la finalul anului trecut, funcționează ilegal, fiind, astfel, lovit de excepția nulității absolute. Acest complet a judecat, ilegal, de la sfârșitul anului trecut (mai exact din data de 19 decembrie 2018) și până a doua zi după alegerile europarlamentare, apelul formulat de inculpații din dosarul „DGASPC Teleorman”, pronunțând, tot ilegal, Sentința Penală nr. 142 din data de 27 mai 2019, când fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind una definitivă.
Unul dintre avocații din dosarul “DGASPC Teleorman”, Adrian Toni Neacșu, arată. în mod explicit de ce respectivele hotărâri care au stat la baza constituirii acestui complet sunt lovite de nulitate. “Curtea Constituțională însăși (Decizia nr 685/7.11.2018, paragrafele 127 și 142) stabilește că hotărârile Colegiului de Conducere a ÎCCJ în ce privește completurile de 5 sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ. Concluzia e simplă, completurile de 5 judecători de la ÎCCJ pentru anul 2019 nu sunt constituite în baza legii, caz evident de contestație în anulare”.
CCR a stabilit clar: Sentințele se desființează
Calea de urmat în astfel de situații este deslușită tot de Curtea Constituțională, în cuprinsul aceleiași decizii din luna noiembrie a anului trecut. Mai concret, în măsura în care se constată că instanța care a pronunțat condamnarea a fost constituită nelegal, sentința definitivă pronunțată este desființată, iar cauza se rejudecă. Mai exact, se rejudecă apelul. Iar această rejudecare a apelului se exercită în două etape. Prima se pronunță asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare care, odată dispusă, suspendă executarea hotărârii judecătorești atacate. Suspendarea înseamnă că acea sentință își încetează efectele, iar în cazul de față înseamnă că trebuie dispusă eliberarea de îndată din starea de încarcerare a persoanei care a formulat contestația în anulare. Cu alte cuvinte, Liviu Dragnea va fi pus în libertate.
Abia după ce această etapă este epuizată, instanța va judeca, efectiv, contestația în anulare, pe fondul ei. Reamintim că acest traseu l-au cunoscut mai multe sentințe de condamnare definitivă pronunțate, anul trecut, de completuri de judecată constituite nelegal. Efectele produse atunci au fost acelea că mai multe contestații în anulare depuse au suspendat automat executarea pedepselor privative de libertate efectuate de Elena Udrea, Dan Șova sau Horia Simu. Căile extraordinare de atac, pe fondul lor, sunt încă judecate la completurile de 5 judecători.
Ilegalități ale ÎCCJ pe bandă rulantă în această speță
Mai există, însă, un amănunt spectaculos în speța “DGASPC Teleorman”, pe care Înalta Curte a refuzat să o soluționeze înainte de pronunțarea sentinței din luna mai. Mai exact, situația completului de 3, care a judecat, la fond, acest dosar, anul trecut. Complet alcătuit, conform unei alte decizii a Curții Constituționale, de anul acesta, tot ilegal, pentru că nu a respectat prevederile imperative ale Legii nr. 78/2000, respectiv acelea privind specializarea în a judeca fapte de corupție.
Ca și în cazul deciziei referitoare la completurile de 5, CCR a statuat că, în măsura în care dosarele se află, încă, pe rolul Curții Supreme, acestea urmează să fie rejudecate de la zero, de un complet legal constituit. Acest lucru s-a întâmplat chiar săptămâna trecută, pe 4 noiembrie, într-unul dintre dosarele fostului deputat PSD, Sebastian Ghiță, achitat, în primă instanță, la completul de 3. DNA a ridicat excepția nelegalei compuneri a completului de fond, iar completul de 5 judecători care judeca apelul a decis să desființeze sentința apelată și să trimită cauza spre rejudecare Secției Penale a Înalte Curți de Casație și Justiție.
Și completul de 3 judecători care l-a condamnat, inițial, în primă instanță, pe Liviu Dragnea se află în aceeași situație. Fapt ce creează premisa ca, odată judecată contestația în anulare, fostul președinte PSD să ridice excepția nelegalei compuneri a completului de la fond, cu consecința desființării și condamnării din primă instanță și a rejudecării de la zero a dosarului “DGASPC Teleorman”. Iar din acest punct de vedere, lucrurile se complică și mai mult pentru DNA, organul de Parchet care l-a acuzat pe Dragnea în această speță cu privire la săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu. Faptele reținute în sarcina sa vizează anul 2012, iar infracțiunile împlinesc termenul de prescripție a răspunderii penale chiar anul viitor, în 2020.
O altă decizie, civilă, poate detona toate acuzațiile
Contestația în anulare pe care astăzi o judecă Înalta Curte de Casație și Justițe poate lua și o altă turnură care vizează fondul acuzațiilor, nu doar argumentele de ordin procedural legate de nelegala compunere a completurilor de judecată care au soluționat acest dosar. Liviu Dragnea a depus, în această vară, la Tribunalul București, o cerere de anulare a alegerilor interne din Partidul Social Democrat și de desființare a rezultatelor congresului extraordinar prin care Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcția de președinte. Aparent fără vreo legătură cu speța penală, această cauză civilă poate fi decisivă pentru rezultatul contestației în anulare. Iar faptul că tribunalul a respins, pe fond, cererea lui Dragnea, iar Curtea de Apel București urmează să o respingă și în calea de atac reprezintă un argument în plus pentru fostul președinte al PSD să demonteze și pe fondul cauzei “DGASPC Teleorman” acuzațiile pe care i le-a adus DNA.
Concret, Dragnea cere să se aplice legea privind partidele politice, în sensul că, dacă el a fost condamnat pentru abuz în serviciu, infracțiune care a produs un folos material injust pentru Organizația PSD Teleorman, această organizație trebuie desființată prin hotărâre judecătorească. Mai exact, Dragnea a fost condamnat pentru că ar fi instigat-o pe fosta șefă a DGASPC Teleorman Floarea Alesu să le angajeze fictiv pe cele două salariate din dosar, acestea din urmă fiind plătite din bugetul DGASPC, dar derulându-și activitatea la PSD Teleorman. În acest sens, bugetul DGASPC ar fi fost prejudiciat, iar principalul beneficiar era partidul, respectiv PSD Teleorman. În aceste condiții, Liviu Dragnea a cerut instanței să se constate că, la congresul extraordinar organizat în luna iunie, Viorica Dăncilă a fost aleasă președinte al Partidului Social Democrat, inclusiv cu voturile Organizației PSD Teleorman, astfel încât, pe cale de consecință, și acest congres trebuie anulat.
Dacă Curtea de Apel București va respinge cererea de desfiinșare a PSD Teleorman înseamnă că nu există beneficiarul folosului material injust al infracțiunii de abuz în serviciu pentru care a fost condamnat Liviu Dragnea și, prin urmare, nu există infracțiunea reținută în sarcina sa.
Test de foc pentru Înalta Curte de Casație și Justiție. Contestația lui Liviu Dragnea împotriva condamnării intră astăzi în faza judecății
Specialiștii în drept penal afirmă că, în situația în care cererea este admisă de principiu, condamnarea se suspendă, iar fostul președinte PSD urmează să fie pus în libertate
