Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deschiderea portiței pentru recurs la sentința CAB a fost folosită de DNA, de Ministerul Finanțelor, dar și de Rodica Constantinovici, apelant nemulțumit de faptul că nu s-a dat o soluție definitivă, fără drept de recurs. La Înalta Curte, Secția I Civilă, s-au consemnat câteva sedințe de judecată, cu o amânare a pronunțării pentru 30 martie 2020. La termenul de la începutul acestei săptămâni, procesul s-a suspendat până la dezlegarea unei chestiuni de drept. Potrivit detaliilor soluției, Completul 4 AP ,,admite cererea de sesizare a ÎCCJ formulată de intimata –reclamantă Constantinovici Rodica”. Problema care trebuie dezlegată de înțelepții Curții este de a stabili dacă avocata Constantinovici a câștigat la Curtea de Apel pentru că arestarea a fost o eroare judiciară sau a fost victima unei lipsiri nelegale de libertate. De aici ar decurge și admisibilitatea sau nu a recursului. Să sperăm că nu va curge multă apă pe Dunăre până vom afla dezlegarea. În ceea ce privește fondul cauzei penale, de la care a pornit tăvălugul arestărilor din noiembrie 2015, să reținem că DNA nu a putut prezenta instanțelor un rechizitoriu valid, dosarul fiind returnat procurorilor anticorupție. Nici până acum rechizitoriul care privea fapte presupus penale, ale unei retrocedări supraevaluate în favoarea lui Mihai Rotaru, nu a fost refăcut pentru a fi apt de trimitere instanței. Avocata Constantinovici rămâne cu trauma suferită în urma arestului, descrisă în fața judecătorilor nu pentru a-i impresiona, ci pentru a înțelege și alții de ce se pierde încrederea în statul de drept. Arsenalul de metode de intimidare pare desprins din manuale ale represiunii în vremurile totalitarismului.,,Ridicarea cu mandat la prima oră a dimineții, ca măsură de presiune, de ofițerii DNA, fără să știe de ce este acuzată; reținerea în sediul DNA, păzită de personal înarmat, ca pe un infractor periculos, cu interdicție de ieșire din sediul DNA zece ore, deși nu era emis mandat de reținere; încălcarea onoarei și demnității prin prezentarea opiniei publice în cătușe, aplicarea abuzivă de cătușe; încălcarea prezumției de nevinovăție prin referiri la acte penale, acuze în fața judecătorului de drepturi și libertăți, comunicate de presă în care era înfățișată ca vinovată, fiind deja tratată ca o persoană condamnată; demonizarea publică prin transmisii directe la televiziuni de la DNA, sute de articole pe ,,surse”; condiții inumane în Centrul de arest, cu șobolani, gândaci, ploșnițe, lipsă de aer; distrugerea reputației profesionale provocând reticența clienților de a angaja un avocat cu probleme penale”.
,,Curtea de Apel București constată că instanța penală a ÎCCJ a reținut expres nelegalitatea măsurii de arest preventiv și a arătat expres că luarea măsurii arestului preventiv nu se justifica, nefiind întrunite cerințele prevăzute de lege.”
Decizia 1136A/11.10.2018, Curtea de Apel București
Citește pe Antena3.ro
