Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Firme din domeniul producerii şi comercializării de băuturi alcoolice au înregistrat în avans facturi de sute de milioane de euro pentru fraudarea bugetului de stat, în unul dintre cazuri suma totală înregistrată astfel fiind comparabilă cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internaţional (FMI) în perioada 2012 - 2015, se arată în referatul cu propunerea de arestare a inculpaţilor din dosarul evaziunii de aproximativ 600 de milioane de lei.
Potrivit documentului, una dintre societăţile implicate a înregistrat, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, de la furnizorii săi, facturi de avans în valoare de 1.858.666.060 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro).
Suma de aproximativ 400 de milioane de euro, totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societăţii în cauză, este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit FMI în perioada 2012 - 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2011, spun procurorii.
Potrivit acestora, scopul pentru care respectiva firmă a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată şi de la plata altor obligaţii fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obţinerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.
De asemenea, pe aceleaşi considerente, în aceeaşi perioadă, o altă societate implicată în circuitul infracţional a înregistrat în avans în contabilitate facturi emise de doi furnizori artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA.
Procurorii mai arată că modul de operare specific societăţilor comerciale implicate în dosar, care presupune organizarea unor circuite pentru mărfuri de la producător la beneficiarul final separate de circuitul financiar de la beneficiarul final la producător, astfel încât antrepozitul fiscal de producţie să se sustragă de la plata obligaţiilor fiscale şi, eventual, să intre în insolvenţă cu acelaşi scop, este o circumstanţă care a favorizat producerea prejudiciului.
Cele trei societăţi comerciale prin intermediul cărora a fost săvârşită infracţiunea de evaziune fiscală au fost ajutate de alte societăţi comerciale, controlate direct sau prin persoane interpuse, de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi alţii.
În cazul acestor trei firme, antrepozitele fiscale au fost eliminate din circuitul financiar prin operaţiuni fictive, iar sumele de bani au fost retrase prin utilizarea altor societăţi comerciale, destinaţia finală a banilor, în cea mai mare parte, fiind o serie de persoane fizice, între care George Ivănescu, Cătălin Bucura şi Gheorghe Zlotea.
Inclusiv intrarea în insolvenţă este o operaţiune fictivă subsumată scopului de a sustrage antrepozitul fiscal de producţie de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului general consolidat, se mai arată în documentul citat.
George Ivănescu, acţionar la mai multe companii viticole, şi alte nouă persoane au fost reţinuţi de procurorii DNA în dosarul în care se fac cercetări cu privire la evaziune fiscală cu un prejudiciu de aproximativ 600 de milioane de lei. AGERPRES
