DNA cere pedepse maxime pentru Elena Udrea și Ioana Băsescu în dosarul finanțării campaniei electorale de la alegerile prezidențiale din 2009

Hepta

Citește și:

• Elena Udrea tărăgănează judecarea dosarului campaniei prezidențiale din 2009

• UPDATE. Amenințarea cu bombă de la Curtea de Apel București a fost falsă

Un procuror DNA a cerut, marți, la Curtea de Apel București, condamnarea Elenei Udrea la 12 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la luare de mită și spălare de bani în dosarul finanțării campaniei electorale de la alegerile prezidențiale din 2009.

De asemenea, procurorul a cerut 15 ani de închisoare pentru fiica lui Traian Băsescu, Ioana Băsescu, pentru delapidare și instigare la spălare de bani.

Procurorul a mai cerut ca și ceilalți inculpați din dosar să fie condamnați la închisoare cu executare, inclusiv în ceea ce îl privește pe jurnalistul Dan Andronic.

Reprezentantul DNA a cerut pedpse maxime pentru Elena Udrea și Ioana Băsescu în contextul în care, la acea dată, Elena Udrea era ministru al Turismului și Dezvoltării, iar Ioana Băsescu a comis faptele pentru tatăl său, la acea dată președintele României.

„Toate faptele sunt în stare de concurs real. Vă rugăm să aplicaţi şi un spor de pedeapsă, în virtutea gravităţii faptelor comise prin prisma funcţiei deţinute şi a dispreţului total faţă de lege", a spus procurorul cu referire la Elena Udrea.

Procurorii DNA afirmă că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscal, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie.

„Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", arată DNA.